"BAHAMAS LEAKS" pe scurt! Al doilea scandal economic al acestui an

Clasata timp de cinci ani intre cele mai puternice femei din lume de catre revista Forbes, Neelie Kroe, fostul comisar european insarcinat cu Concurenta (2004-2009) in Comisia Barroso, a fost directoarea, din 2000 si pana in 2009, a Mint Holdings Limited, o societate inregistrata in Bahamas.

Potrivit "informatiilor noastre", scrie Le Monde, existenta acestui offshore nu a fost dezvaluita vreodata autoritatilor europene, asa cum ar fi trebuit, in declaratiile de interes completate de Kroes la preluarea functiei. Ea afirma in aceste declaratii ca a abandonat toate mandatele inainte sa intre in Comisie.

Inregistrata in iulie 2000 pe langa autoritatile din Bahamas, Mint Holdings ar fi servit unei importante operatiuni financiare care consta in achizitionarea unor active in valoare de peste sase miliarde de dolari de la filiala internationala in domeniul energiei a Enron, in cadrul operatiunii "Project Summer".

Aceasta operatiune urma sa fie finantata in principal de investitori apropiati familiei regale a Emiratelor Arabe Unite (EAU) si de oameni de afaceri sauditi.

Starea precara a conturilor societatii americane Enron si probleme de sanatate ale principalul investitor al proiectului - fostul presedinte al EAU Zayed Al-Nayane, decedat in 2004 - au fost motivul achizitiei.

Contactata, Neelie Kroes a dezmintit mai intai, dupa care a confirmat ca a fost numita "directoare nonexecutiva" a Mint Holdings.

Prin intermediul avocatilor sai, ea sustine ca societatea sa "nu a fost vreodata operationala' si ca nu a primit vreun avantaj financiar.

Ea afirma ca nedeclararea acesteia la Comisie a fost o omisiune, insa Kroes precizeaza ca faptul ca este mentionata, in documente pe care Le Monde le-a putut consulta, in calitate de administrator al societatii pana in 2009, "este o eroare administrativa". Prezenta sa in calitate de directoare ar fi trebuit, in opinia sa, sa fie suprimata inca din 2002.

Fostul comisar european se declara "pregatita sa-si asume intreaga responsabilitate" a acestei omisiuni si l-a informat de acest lucru pe actualul presedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Un purtator de cuvant al Comisiei a declarat ca aceasta "va examina faptele inainte de a face comentarii".

Prin functia pe care a detinut-o la vremea respectiva, Kroes a actionat in favoarea liberalizarii pietei energiei, si anume piata pe care evolua Enron si in cadrul careia EAU ocupau un loc preponderent, cu zacaminte de gaze naturale dintre cele mai importante din lume.

In 2005, societatea Mint Holdings, care si-a pierdut scopul initial, a fost reactivata pentru a efectua operatiuni reale.

Nici natura acestor noi activitati si nici cea a fluxurilor financiare care au circulat prin conturile Mint Holdings nu sunt cunoscute, insa ele raman extrem de problematice pentru fostul comisar, care era in functie la vremea respectiva.

Abia cu doua luni inainte de schimbarea portofoliului pe care-l detinea - in 2009 ea devine comisar insarcinat cu Societatea Digitala - Neelie Kroes demisioneaza din functia de administratora a Mint Holdings.

Dezvaluirile despre fostul comisar european risca sa pateze si mai mult imaginea unei institutii deja acuzate cu regularitate ca este mai sensibila la afacerile grupurilor de lobby decat la interesele cetatenilor europeni.

Venirea fostului presedinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso (2004-2010) la Goldman Sachs a provocat deja un val de indignare, inclusiv in randul personalului institutiilor europene, de obicei discret.

Comisia se apara subliniind ca actualul Cod de conduita al comisarilor europeni a fost respectat "à la lettre" de Barroso, insa polemica a fost relansata la inceputul lunii, ceea ce l-a determinat pe Juncker sa supuna "cazul" Barroso Comitetului de etica.

Codul de conduita a fost reformat in 2011, insa nu prevede vreo sanctiune anume si prezinta numeroase slabiciuni.

Potrivit unui raport publicat anul trecut, un sfert dintre comisarii care au parasit Bruxellesul dupa mandatul Comisiei Barroso 2 s-au dus sa munceasca pentru multinationale. Intre ei se afla Neelie Kroes, angajata de Bank of America, Merrill Lynch si Uber.

Documentele obtinute de Süddeutsche Zeitung si impartasite cu ICIJ vizeaza 175.480 de structuri offshore inregistrate in acest paradis fisdcal din Caraibe intre 1990 si 2016.

Unele dintre aceste informatii sunt deja publice - in schimbul sumei de aproximativ zece dolari pe document - printr-o deplasare la Registrul Comertului din Bahamas sau prin intermediul versiunii online a acestuia, insa informatiile disponibile in aceste registre oficiale sunt uneori incomplete ori chiar contrazise de documentele Bahamas Leaks.

Bahamas Leaks permit de asemenea sa se gaseasca urma mai multor lideri din lume ca directori ai unor structuri offshore, ca de exemplu ministrul canadian al Finantelor Bill Morneau, vicepresedintele Angolei Manuel Vicente, fostul emir al Qatarului Hamad ben Khalifa Al-Thani (1995-2013), fostul premier al Mongoliei Sükhbaataryn Batbold (2009-2012) sau fostul ministru columbian al Minelor Carlos Caballero Argaez.

ICIJ, care coordoneaza aceasta noua publicare, a decis sa dezvaluie o mare parte a acestor informatii - intre altele nume de societati, datele infiintarii si desfiintarii, identitatea administratorilor si intermediarilor - pentru a-si imobogati baza de date online cu offshore-uri.

In ultimii ani, statul Bahamas a jucat cartea cooperarii fiscale, acceptand sa ridice secretul bancar si sa schimbe "la cerere" informatii despre cetateni straini care detin active pe aceste insule.

In acest sens, autoritatile din Bahamas au primit calificativul "conformitatii in linii mari" in domeniul cooperarii de la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economice (OCDE), instanta insarcinata de G20 sa lupte impotriva fraudei si evaziunii fiscale.

Insa, de cateva saptamani datele s-au schimbat. Trecerea la un sistem mondial de schimb automat de informatii fiscale intre tari trebuie sa inlocuiasca modul de schimb de informatii la cerere.

Dar, dupa ce s-a angajat sa utilizeze acest nou sistem pana in 2018, autoritatile de la Nassau par sa retracteze, cu scopul de a proteja sectorul financiar si de a evita o scurgere de capitaluri. Acestea reprezinta 20% din PIB-ul tarii.

1. Originea

Panama papers, documente interne ale cabinetului panamez Mossack Fonseca vizau societati offshore cu sediul in aproximativ 20 de paradisuri fiscale - intre care Panama, Bahamas, Insulele Virgine, Hong Kong.Bahamas Leaks vizeaza doar jurisdictia Bahamas, dar este vorba despre societati inmatriculate de 539 de "inregistratori" diferiti - inclusiv Mossack Fonseca.

2. Natura documentelor

Panama papers dezvaluiau atat informatii oficiale, dar care nu erau publice (ca numele administratorilor societatilor offshore), cat si informatii confidentiale aflate in posesia Mossack Fonseca (intre altele e-mailuri, contracte, registre), care permiteau uneori sa se ridice valul de pe identitatea reala a beneficiarilor activitatilor acestor societati. Bahamas Leaks sunt, in principal, un registru al comertului, care nu spune nimic despre numele actionarilor, beneficiarilor si activitatile societatilor offshore din Bahamas.

3. Amploarea scurgerii de informatii

Panama papers constau in 11,5 milioane de fisiere despre 214.488 de structuri offshore, in total 2.600 de gigabiti de date. Bahamas Leaks reprezinta 1,3 milioane de fisiere despre 175.888 de societati offshore, in total 38 de gigabiti.