SISTEMUL DE APARARE ANTIRACHETA, PENTRU PROTECTIA TERITORIULUI SI POPULATIEI
1/8
La summitul de la Lisabona, din noiembrie 2010, liderii NATO au decis sa dezvolte un sistem de aparare antiracheta. In mai 2012, la summitul de la Chicago, ei au declarat capacitatea interimara de aparare antiracheta a NATO drept primul pas operational important. Sistemul oferea acoperirea maxima in limitele mijloacelor disponibile, pentru sudul NATO, in fata unei amenintari balistice limitate.
Cu toate acestea, scopul final ramane oferirea unei protectii depline pentru tot teritoriul european al NATO, in fata amenintarilor tot mai mari. Aceasta protectie si acoperire se bazeaza pe principiile indivizibilitatii securitatii aliate, al solidaritatii NATO si al impartasirii echitabile a riscurilor.
De asemenea, ia in calcul nivelul amenintarii, costurile si fezabilitatea tehnica si este in concordanta cu cea mai recenta evaluare a situatiei securitatii aprobata de Alianta.
Daca eforturile internationale vor reduce amenintarile reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, sistemul NATO se va adapta in concordanta, a dat asigurari Alianta
Sistemul a dus la o intensificare a tensiunilor dintre NATO si Rusia, care acuza Alianta ca ii ameninta capacitatile de disuasiune si ca distruge echilibrul strategic in regiune.
Cu toate acestea, oficialii NATO au explicat in repetate randuri ca interceptorii amplasati deja in Romania si cei care vor fi instalati in Polonia nu pot sa contracareze un eventual atac al Rusiei. Pe de o parte, sunt prea putini la numar, pe de alta, nu au viteza necesara pentru a opri o racheta lansata de fortele Moscovei.
Sistemul este conceput astfel inca sa contracareze amenintari din afara spatiului euro-atlantic.
Atunci cand va fi deplin operationala, capacitatea antiracheta a NATO va avea in centru un sistem de comanda si control care va avea cinci functii cheie: planificare, monitorizare, impartasirea informatiilor, interceptare si managementul consecintelor.
Tinand cont de fereastra foarte scurta de timp in care poate fi interceptata o racheta (este vorba de minute, in unele cazuri chiar de secunde), planificarea si anticiparea sunt cruciale pentru o aparare eficienta.
Unii aliati NATO au sau sunt in curs de a obtine sateliti care pot detecta lansarile balistice, precum si radare, terestre sau maritime, care pot detecta si urmari traiectoria rachetelor. Acesti senzori vor fi legati la sistemul NATO de comanda si control.
IMPARTASIREA INFORMATIILOR
5/8
Sistemul de comanda si control permite NATO sa stranga toate informatiile disponibile de la senzori, sa le proceseze, pentru a oferi o imagine ampla, in timp real, a situatiei, si sa o transmita senzorilor si sistemelor de arme puse la dispozitie de aliati.
Sistemele de arme si interceptorii oferiti de statele aliate vor fi legati de centrul NATO de comanda si control, ceea ce la va permite comandantilor Aliantei sa ia masuri adecvate si rapide, pentru a raspunde unui atac cu racheta balistica.
MANAGEMENTUL CONSECINTELOR
7/8
NATO va sustine autoritatile nationale in administrarea consecintelor unui atac cu racheta sa a unei interceptari. Aceasta sustinere va acoperi o serie de masuri inainte, in timpul si dupa eveniment, inclusiv prin oferirea de informatii la timp pentru ca autoritatile nationale sa isi avertizeze populatia.
In cadrul Abordarii Adaptive in Etape a SUA pentru Europa, Turcia are un radar american la Kurecik (sud-estul tarii), Romania gazduieste sistemul Aegis Ashore la baza aericana Deveselu, declarat operational pe 12 mai, in Germania se afla centrul de comanda la baza aeriana Ramstein, Iar Polonia va gazdui, din 2018, un alt sistem Aegis Ashore la baza militara Redzikowo.
In plus, la baza navala spaniola Rota au fost desfasurate patru nave cu sisteme Aegis clasice.
Aceste efective reprezinta contributii nationale si fac parte integrala din capacitatea NATO de aparare antiracheta.
Alte state aliate pun in prezent la dispozitia NATO sisteme de rachete sol-aer si sisteme de interceptare antiracheta, de tipul Patriot sau SAMP/T, precum si nave suplimentare pentru a proteja scutul antiracheta.
In septembrie 2011, Olanda a anuntat planuri de a moderniza patru fregate, instaland sisteme de interceptare a rachetelor cu raza lunga de actiune si radare de avertizare timpurie, in cadrul contributiei sale nationale la capacitatea aliata de aparare antiracheta.
Un anunt similar a fost facut in august 2014 de Danemarca, care a decis sa achizitioneze un sistem radar de ultima generatie ce poate fi instalat pe fregate.
In noiembrie 2015, Marea Britanie a anuntat ca va investi intr-un sistem radar terestru, menit sa sporeasca acoperirea si eficienta capacitatii NATO de aparare antiracheta.
Alianta Nord-Atlantica intentioneaza sa declare operationala prima faza a sistemului antibalistic din Europa, care are elemente in Romania, in cursul summitului de la Varsovia, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg citat pe site-ul Aliantei, unde sunt explicate obiectivele NATO in acest domeniu. Proliferarea rachetelor balistice reprezinta un risc tot mai mare la adresa civililor si militarilor din tarile aliate. Multe tari au sau incearca sa obtina rachete balistice. Proliferarea acestor capacitati nu inseamna neaparat ca exista o intentie imediata de a ataca NATO, dar inseamna ca Alianta are responsabilitatea de a lua in calcul aceasta tendinta in cadrul sarcinii sale de baza, aceea de a asigura apararea colectiva, explica NATO pe site-ul sau, potrivit NEWS.ro. Mai jos regasiti 8 caracteristici ale scutului antiracheta, explicate pe larg.
