Criza din Ucraina a subliniat pericolul reprezentat de “razboiul hibrid”, o combinatie intre conflictele armate conventionale si atacurile informatice, menite sa destabilizeze un oponent fara o declaratie oficiala de razboi.
La summitul din Tara Galilor, liderii NATO au convenit ca un atac informatic impotriva unui stat membru poate fi considerat echivalentul unui atac militar si poate duce la declansarea Articolului 5 din tratatul de baza al Aliantei, privind apararea colectiva.
La Varsovia, liderii vor desemna oficial apararea cibernetica drept o zona operationala a NATO, ce necesita resurse si planificare.
Twitter / @SemperArgentum
PRIVIREA INDREPTATA SPRE SUD
6/6
Consolidarea NATO a fost determinata, in mare parte, de criza din Ucraina, dar liderii aliati sunt tot mai ingrijorati si de razboaiele din tulburarile din Orientul Mijlociu si nordul Africii.
Atacurile teroriste din Europa, in special cele de Paris si Bruxelles, revendicate de Statul Islamic, au subliniat clar mesajul ca instabilitatea de la sud de NATO reprezinta o amenintare grava.
In aceasta situatie, NATO intentioneaza sa “proiecteze stabilitate” oferind consiliere si asistenta in regiune, consolidand In acelasi timp cooperarea cu UE.
Liderii NATO au facut un prim pas crucial la summitul din 2014, din Tara Galilor, cand au convenit sa puna capat anilor de reduceri de cheltuieli si si-au luat angajamentul sa aloce 2% din PIB pentru aparare.
Progresele facute intre timp in acest sens au fost reduse, iar numai cinci dintre cei 28 de membri au atins obiectivul in aceasta perioada de austeritate.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat ca Alianta a oprit reducerile si a crescut anul trecut cheltuielile pentru Canada si aliatii europeni cu 0,6%. In 2016, cresterea ar urma sa fie de 3%, potrivit estimarilor.
La Varsovia, statele membre vor primi documente care sa arate situatia contributiei lor actuale si care vor contine recomandari pentru noi masuri.
NATO - in special fostele state comuniste incluse in Alianta - a fost socata de viteza si eficienta interventiei ruse din Ucraina si se teme de o eventuala repetare a scenariului.
Pentru a linisti aceste temeri, liderii NATO vor aproba trimiterea a patru batalioane – cate unul in fiecare tara baltica si unul in Polonia – ca forta de disuasiune in fata Rusiei.
Fiecare batalion va avea intre 600 si 800 de militari, poate putin mai mult, iar desfasurarea lor va transmite un semnal ca NATO este hotarata sa actioneze.
FORTA DE INTERVENTIE RAPIDA
3/6
Cele patru batalioane vor fi sustinute de o forta de interventie rapida sau “varf de lance”, care va include circa 5.000 de militari gata sa intervina in cateva zile.
NATO a infiintat centre de comanda de-a lungul flancului estic pentru ca aceste trupe de interventie rapida sa poata fi mobilizate fara intarziere. Echipamentele grele destinate lor vor fi desfasurate pe teren in avans, pentru a fi luate de pe traseu, ceea ce scurteaza timpul pierdut pe traseu.
De asemenea, Alianta a triplat marimea Fortei de Raspuns a NATO, pentru a ajunge la circa 40.000 de militari, care vor urma forta “varf de lance” – insa multi se tem ca desfasurarea lor va dura saptamani, daca nu luni de zile.
NATO a planificat o serie de exercitii, in special in statele de pe flancul estic, pentru a testa nivelul de pregatire si a linisti aliatii.
De asemenea, Alianta a desfasurat aeronave suplimentare, in special in spatiul aerian al tarilor baltice, unde acestea intercepteaza adesea avioane ale Rusiei.
Mai mult, tot mai multe nave militare tin sub observatie Moscova.
Liderii NATO se intalnesc pe 8 si 9 iulie, la Varsovia, pentru a finaliza cea mai ampla reforma a Aliantei dupa prabusirea Uniunii Sovietice, pentru a contracara ceea ce considera o Rusie tot mai agresiva si mai impredictibila, relateaza AFP, care prezinta principalele teme ale reuniunii la varf. Material realizat cu sprijinul NEWS.ro.
