Putin, pe urmele lui Hitler? Asemanari INCREDIBILE intre doi lideri care au intrat in istorie

Niciunul dintre cei doi nu a ajuns la putere prin alegeri. In 1933, Adolf Hitler a fost numit cancelar dupa ce doua scrutine parlamentare nu au oferit un invingator clar, in timp ce Putin a devenit presedintele Rusiei, in 1999, dupa ce Boris Eltin a demisionat, scriu ucrainienii de la slovoidilo.ua.

Adolf Hitler a fost desemnat "Omul anului" de catre revista Time in anul 1938, iar Vladimir Putin a primit aceasta distinctie in 2007

Amandoi s-au folosit de o competitie sportiva de calibru pentru a-si imbunatati imaginea publica. Germania condusa de Adolf Hitler a organizat Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, in timp ce Rusia condusa de Vladimir Putin a organizat JO de iarna de la Soci de anul acesta.

Amandoi au profitat de un referendum pentru a anexa teritorii ce nu apartineau statelor pe care le conduceau. Desi cancelarul Austriei programase un referendum pe tema unificarii, acesta a fost fortat sa demisioneze inainte cu doua zile inainte de scrutin. In cazul lui Putin, referendumul organizat in Crimeea s-a tinut, iar rezultatele au fost puternic in favoarea anexarii.

Ambii lideri au beneficiat de o majorare a suportului popular prin anexarea unui teritoriu ce apartinea altei tari. Germania a anexat Austria, in martie 1938, iar Rusia a anexat Crimeea, in martie 2014.

Adolf Hitler a invocat protejarea populatiei germanofone din Cehoslovacia pentru a organiza o interventie in Muntii Sudeti, in timp ce Putin a sustinut o interventie militara in estul Ucrainei sub pretextul protejarii populatiei rusofone.

Adolf Hitler a incalcat Tratatul de la Saint-Germaine-en-Laye (1919), in timp ce Vladimir Putin a incalcat Memorandumul de la Budapesta (1994), care garanta independenta, suveranitatea si frontierele Ucrainei.

Adolf Hitler a invadat Polonia pe 1 septembrie 1939, in timp ce Rusia a invadat zone din estul Ucrainei pe 27 august 2014.

Zece caracteristici comune, in opinia ucrainienilor de la slovoidilo.ua.

1. Cultul personalitatii
2. Sistemul de propaganda
3. Revansismul
4. Politica de imperialism
5. Crearea imaginii existentei unui dusman extern
6. Folosirea problemei etnice in politica externa
7. Limitarea drepturilor cetatenilor (minoritatile sexuale)
8. Centralizarea puterii
9. Restrictii impuse opozitiei si disidentei
10. Sustinerea partidelor de extrema dreapta in Europa