Egipt, in plina criza politica la doi ani de la inlaturarea lui Mubarak

Fostii sustinatori nu au iesit in atentia publica in contextul crizei actuale, insa este foarte posibil sa se fi bucurat din cauza dificultatilor cu care se confrunta Morsi.

In tot acest timp, sustinatorii presedintelui Morsi nu au incetat sa condamne "relicvele", nume peiorativ pentru oficialii din era Mubarak, pentru problemele din prezent. Multi apreciaza ca este vorba si de o incercare de a discredita opozitia prin paralela cu fostul regim.

Prerogativele sale sunt aproape nelimitate. Morsi dispune de putere executiva, precum si legislativa, datorita dizolvarii in iunie a Adunarii (parlamentul). Decretul sau din 22 noiembrie a scos decizile sale de sub controlul judiciar.

Morsi subliniaza ca aceste prerogative exceptionale vor inceta odata cu adoptarea noii Constitutii. Aceasta criza i-a determinat pe unii sa considere ca presedintele ales din randurile Fratilor Musulmani a mers prea departe in dorinta de a-si consolida puterea.

"Eroarea de calcul a lui Morsi" a fost aceea de a crede ca victoria in alegeri "i-a dat lui si partidului sau mandatul de a guverna tara fara sa-i pese prea mult de cei care nu sunt de acord cu el", apreciaza specialistul in situatia din Egipt, Steven Cook, in revista americana Foreign Affairs.

Noua Constitutie va permite instaurarea unui sistem de putere mixt, jumatate prezidential, jumatate parlamentar, intocmai ca intr-o democratie moderna, potrivit sustinatorilor.

Adversarii denunta slabele prevederi cu privire la drepturile omului (femeilor, libertatii de expresie, religiei), lasand deschisa posibilitatea deviatiilor si monopolizarii puterii de catre Morsi si prietenii sai.

Anumite articole pot deschide cale unei extinderi a legii islamice si pot provoca retragerea bisericilor crestine din comisia constituanta. Referendumul va avea loc la 15 decembrie, scrie MEDIAFAX.

Foarte fragmentata, opozitia liberala si stanga egipteana reusesc cu greu sa isi faca auzita vocea dupa alegerea lui Morsi.

Criza le-a dat ocazia sa faca un front comun.

In acest context ia forma un trio format din Mohammed ElBaradei, laureatul Premiului Nobel pentru Pace si fost director al agentiei nucleare la ONU, Amr Moussa, fostul sef al Ligii Arabe, si Hamdeen Sabahi, lider al stangii nationaliste si fost candidat la alegerile prezidentiale.

Aflata la putere in perioada dintre destituirea lui Mubarak din februarie 2011 si investitura lui Morsi in iunie, armata ramane in prezent foarte discreta.

Pensionarea obligatorie a sefului armatei, maresalul Mohamed Hussein Tantawi la data de 12 august a reprezentat o inclinare a puterii inspre presedinte. Detinatoare a unui urias patrimoniu economic si beneficiind de numeroase avantaje, este putin probabil ca armata sa nu fie interesata de aceasta criza in cazul in care se va agrava.

Armata s-a pus in miscare joi, somand manifestantii sa evacueze perimetrele din proximitatea cladirii presedintiei, unde a detasat tancuri, asigurand ca nu va folosi forta impotriva manifestantilor.

Magistratura este foarte nemultumita de decizia lui Morsi de a o priva de rolul ei de echilibrare a puterii, insa ramane divizata.

O mare parte a judecatorilor se afla in greva, dar este greu de prevazut care vor fi urmarile acestei miscari. O mare parte a ierarhiei judiciare a fost numita sub vechiul regim, dar numerosi "mici judecatori" l-au pus pe Hosni Mubarak in dificultate.