Cate bordeie, atatea obiceie: 10 tari si felul lor de a sarbatori Pastele

Specifica Marii Britanii este o prajitura acoperita cu un strat de martipan pe care se pun 11 bilute de martipan pentru a-i simboliza pe cei 11 apostoli (fara Iuda) ai Mantuitorului.

Aceasta impreuna cu alte bucate specifice locului se vor pune pe masa de Paste pentru a fi savurate de toti cei care se strang pentu a comemora moartea Fiului Domnului si Invierea Sa.

Localnicii obisnuiesc sa petreaca Invierea Domnului la biserica, participand la slujbe religioase.

Magazinele sunt pline de produse de panificatie speciale in forma de cruce si oua vopsite sau incondeiate pentru a satisface cei mai pretentiosi clienti.

Cei mici se dueleaza cand vine vorba de ciocnit oua, cel care ramane cu oul neciobit iesind invingator.

In Franta, oamenii impart oua vopsite de Paste.

Postul de 40 de zile este tinut in intregime de credinciosi, iar dupa ce se termina, fiecare imparte cat mai multe oua (in prezent se dau oua din ciocolata) apropiatilor ca simbol al primaverii.

Louis al XIV-lea dadea curtenilor sai oua cu suprize in interior, poleite cu aur. Traditia a ramas la fel pana in ziua de astazi.

In duminica de Paste, toti membrii familiei fac schimb de oua care contin diferite surprize in interior, scrie crownrelo.

La micul dejun se consuma de obicei mezeluri, oua, o prajitura speciala cu branza si traditionala “colomba” (prajitura cu alune si fructe confiate).

A doua zi de Paste este sarbatorita printr-un picnic si fiecare mananca miel, branza de burduf si diferite prajituri.

In Cehia, de Paste nu se mai pune accentul pe un ospat grandios, ca pe vremuri.

Oamenii vad aceasta sarbatoare ca pe un prilej de a se aduna cu familia si cu cei dragi sau de a participa la diferite evenimente culturale care au loc.

Au loc diverse targuri unde sunt prezentate oua incondeiate manual prin diferite tehnici aparte si alte produse traditionale.

In Australia, Ziua Clatitelor este asociata cu Lasata Secului deoarece clatitele sunt facute si din alimente de origine animala, marcand inceputul Postului Mare care dureaza 40 de zile.

Produsele de panificatie sunt facute in forma de cruce sau au pe ele cruci simbolice facute din aluat. Aceste chifle sunt consumate la masa traditionala din Vinerea Mare.

Un festival de Paste are loc in Australia unde sunt aduse cele mai frumoase oua, ele reprezentand simbolul renasterii.

In SUA se regasesc traditii din mai multe tari.

Cei mai tineri membrii ai familiilor se trezesc devreme pentru a gasi un cosulet cu dulciuri lasat de iepuras. Diferite oua, decorate cu o saptamana inainte, sunt ascunse prin casa pentru a fi gasite de copii.

Cine descopera cele mai multe oua este recompensat cu un cadou.

Obiceiurile din Irlanda se suprapun cu traditiile vechi, de secole intregi, care sarbatoreau renasterea, invierea, mantuirea si viata vesnica.

Traditiile pre-crestine (cum sunt cele din cultura celtica) se impletesc cu obiceiuri actuale practicate cu oaczia Invierii Domnului in intreaga lume.

In dimineata zilei de duminica, masa este imbelsugata la polonezi: oua vopsite, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie, prajituri cu mac si branza, iar in mijloc un miel facut din zahar – toate acestea simbolizeaza comemorarea Invierii Domnului.

Obiceiul de a ascunde oua de ciocolata prin diferite locuri este prezent si in Brazilia.

Ca si schimbul de oua sau iepurasi de ciocolata intre vecini, rude sau prieteni.