Care este capitala (neoficiala) a lumii?

Exista in 1946, la un an dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1 septembrie 1939 – 2 septembrie 1945), in New York, un focar de idei despre cum sa faci orasele sa fie mai bune. In plus, acest oras era un magnet cultural, gazduia cei mai inalti zgarie nori si cei mai abstracti exponenti ai expresionismului si jazzului.

Sase ani mai tarziu, intrati deja in Razboiul Rece, cum dominatia economica a Americii era puternic amenintata de catre China si alte tari, Natiunile Unite aveau nevoie de o “revizie generala”.

De-a lungul istoriei, au existat foarte multe propuneri pentru a dezradacina si a “zgudui” oarecum aranjamentul general: Rusia voia sa mute capitala la St Petersburg (2001), Canada la Montreal (2007), apoi printre propuneri s-au aflat Singapore (2008) sau Dubai (2001).

Dupa atatea miscari de peisaj si de vointe generale, care credeti ca ar putea fi urmatoarea (neoficiala) capitala a lumii?

Daca ar mai exista in prezent o autoritate suprema care sa proclame ca in 1946, un oras-capitala a lumii, dupa aceleasi principii, Tokyo ar fi pe primul loc, in lista favoritilor, cu o populatie de peste 30 de milioane de locuitori. Insa, dupa cum se spune, marimea nu conteaza.

Puterea, conexiunile economice, cultura, educatia – toate aceste lucruri, insumate, conteaza. In istorie, cele mai mari orase ale lumii au fost dominante, nu doar pentru ca aveau o populatie exorbitanta, ci pentru ca erau capitalele unor imperii internationale.

Acesta lucru a fost valabil pentru:

• Roma in primul secol (primul oras care a atins numarul de 1.000.000 de locuitori),
• Constantinopol (acum Istanbul), in secolul al V lea,
• Chang’an (acum Xi’an), capitala Chinei in secolul al VII lea,
  
• Baghdad, in secolul X, Tenochtitlan, capitala Imperiului Aztec, la sfarsitul secolului al XV lea
• Londra, in secolul al XIX-lea (fiind primul oras care a atins 5 milioane de locuitori).

Oricat de mare ar fi Tokyo, nu se afla in “aceeasi oala”. Nu este foarte international, iar pentru marimea sa gazduieste foarte putin rezidenti straini, comparativ cu celelalte orase.

Puterea este importanta, insa capitalele celor mai puternice doua tari din lume, cel mai aproape de a fi considerate orase imperiale in zilele noastre, nu se incadreaza nici ele in acest peisaj.

Beijing-ul este inca in urma in ceea ce priveste calitatea sa de oras global, si va ramane in aceasta postura, atata timp cat Partidul Comunist isi mentine mana de fier.

In New York si Londra, intre un sfert si o treime dintre rezidenti s-au nascut in strainatate. In Beijing, exista doar 1% rezidenti straini.

Oamenii veniti din afara trebuie sa fie inclusi in sistem, daca se accede la dezvoltarea unui statut global, iar capitala Chinei nu este inca pregatita pentru acest lucru.

Washington, DC arata ca un candidat mai potrivit pentru acest post, potrivit unei analize publicate in Intelligent Life.

Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala – primele doua institutii financiare din lume – isi au bazele aici. Washington-ul se ia foarte in serios astazi, dupa cum si Londra se respecta in secolul al XIX-lea, deoarece deciziile luate acolo, au contat mai mult decat cele luate oriunde in lume.

Puternic orasul are capacitatea de a face si desface razboaie, de a salva sau de a paraliza economii. Cu toate acestea, Washington-ul este mai mult un oras care domina decat o autoritate sau un strateg politic.

Acest oras “al calmului nordic si eficientei sudice”, dupa cum il descria John F. Kennedy, are putine sanse, cu exceptia autoritatii SUA, care este, oricum alunecoasa.

In concluzie, si acest oras este international, fara a fi cosmopolitan, inspira respect insa nu are fani care sa-l imite, are putere politica, insa nu si puterea exemplului.

In 1957, la 5 ani dupa ce Natiunile Unite isi mutau sediul pe East 42nd Street (Manhattan), scriitorul american Jack Kerouac isi termina romanul „On the Road”, in Times Square, la cateva blocuri distanta.

Dupa ce s-a intors dintr-o calatorie in jurul Americii, s-a trezit, la un moment dat, blocat in „mijlocul unei nebunii caracteristice New York-ului, cu milioane de oameni care se zbateau neincetat sa faca un dolar, dandu-si coate, pentru indeplinirea visului nebun si lacom – furand, oferind, suspinand, murind.”

Kerouac critica atunci consumerismul anilor 1950, dupa cum v-ati dat seama, insa descrierea sa captureaza exact ceea ce face un oras sa devina prosper: milioanele de oameni activi, implicati in munca pentru un dolar, forta de munca bruta fructificata la maxim.

Si cu cat exista mai multi oameni care se zbat pentru bani, cu atat exista mai multe ocazii sa se arunce in afaceri (cerere-oferta) – ceea ce face un oras sa devina cu adevarat international.

Orasele piete vand grane, orasele mai mici vand produse industriale, orasele internationale creaza si vand orice, in special servicii, iar orasele globale – o categorie ce include doar New York-ul, Londra si Tokyo – sunt specializate in servicii financiare internationale.

• In ultimii 50 de ani, lumea a devenit o revolutie comerciala

Orasele isi trimiteau in trecut unele altora, bunuri in stadiul final (masini, computere, etc). In prezent, se comercializeaza si servicii sau se vand parti din produse, cum ar fi bujii de masina sau hard drivere. Fiecare pas in procesul de productie este separat de intreg procesul, partile componente fiind create separat si apoi transportate pentru a fi asamblate.

Rezultatul este o piata de comert globala care a luat proportii, la fel ca si orasele internationale din ea si multe altele care-si doresc cu nerabdare sa intre in „hora”.

Prin urmare, orice alta lista a potentialelor capitale ale lumii ar trebui sa nu includa doar acest trio (plus Washington), ci si metropolele ale caror economii se dezvolta rapid: Shanghai si Beijing, Mumbai si Dehli, Sao Paulo si Mexico City.

Asta inseamna sa excludem orase care sunt deja mari (pe toate planurile), Paris, Berlin, Los Angeles, insa care nu se incadreaza in definitia noastra. Dintre toate cele care indeplinesc criteriile, toate in afara de Londra si Washington au populatii de 15 milioane sau mai mult.

• Insa, dupa cum am aratat in cazul populatiei, aceeasi problema se pune si in cazul economiei si a vanzarii: marimea nu este totul.

De-a lungul anilor, orase precum Baghdad sau Constantinopol si-au finisat foarte bine reputatia asupra cunoasterii, si-au sporit faima vorbind despre asezamintele lor culturale, si-au marit deschiderea catre ideile noi si abilitatea de a atrage cele mai bune minti pentru a le integra in sistemul de invatamant, in viata artistica sau in tribunale.

De ce nu am lua in seama si atribute de genul asta in discutia noastra? De ce nu ne-am uita la cate universitati are un oras, cati rezidenti s-au nascut in strainatate, cate limbi se vorbesc?

Inteligent Life a supus competitorii la postul de "CAPITALA LUMII" unui sistem de punctaj care le atribuie note de la 1 la 5 pentru urmatoarele atribute: putere si influenta (politica), venit (si prosperitate), standardele educationale (universitati si rata de absolvire), viata culturala (teatru, publicatii, viata artistica) si conexiuni globale (rezidenti straini, aeroporturi, turisti, limbi straine predate in scoli, apeluri telefonice, conexiuni la internet, etc).

Rezultatele arata ca orasele dominante sunt tot cele din lumea bogata. In lista noastra, 4 orase fac parte din tari industrializate, 5 fac parte din piete emergente. Cele 4 tari bogate ocupa primele 4 locuri, reflectand importanta lor in educatie si conexiuni globale. S-a transformat intr-o cursa de cai in 2: Londra si New York-ul dominand lumea. Asadar, puterea si influenta ar trebui lasate in urma, in detrimentul culturii, doar asa se vor schimba rezultatele din intreaga lume si mai ales din tarile emergente.

Asadar, Londra este, neoficial, capitala lumii si `noul New York`. Si daca simtiti nevoia sa contestati raspunsul, New York-ul ar parea unica alegere de pe lista Natiunilor Unite, insa nu a fost intotdeauna asa: au mai fost votate si Marea Britanie, Franta si Olanda.

Tu ce crezi? Imagineaza-ti ca ai puterea de a decide cine va fi urmatoarea capitala a lumii.

	Putere si Influenta	Venit	Educatie	Conexiuni Globale	Cultura	Total
Londra	3	5	4	5	5	22
New York	2	5	4	5	5	21
Tokyo	3	4	3	3	4	17
Washington	5	3	4	3	2	17
Shangai	2	3	2	3	4	14
Mexico City	2	3	2	3	3	13
Beijing	4	2	3	1	2	12
Mumbai	2	2	2	3	3	12
Delhi	3	2	2	2	1	10

Vrei sa ajungi intr-una din aceste destinatii? Cumpara acum bilete de avion!