Rebelii ataca NATO: "Ii lasati pe civili sa moara!"

La Bruxelles, generalul olandez Mark van Uhm, responsabil de operatiunile comune aliate, a laudat eficienta atacurilor aliatilor, explicand ca armata lui Muammar Gaddafi a pierdut o treime din potential dupa 17 zile de bombardament. NATO a preluat conducerea coalitiei internationale la 31 martie.

Avioanele NATO au efectuat 14 bombardamente luni, a declarat el, inclusiv impotriva apararii antiaeriene si blindatelor fortelor lui Gaddafi in regiunea Misrata, care este "prioritatea numarul 1, din cauza a ceea ce se petrece pe teren".

In cealalta parte a tarii, in batalia dintre rebeli si fortele loiale regimului, care dureaza de aproape o saptamana in apropierea zonei petroliere Brega (800 de kilometri est de Tripoli), NATO a condus marti dimineata un raid aerian la circa 30 de kilometri est de port. Acest atac a distrus doua coloane ale fortelor lui Gaddafi care veneau din vest si efectuau o incursiune in acest sector. Raidul nu s-a soldat cu victime.

Rebelii se aflau in cursul dupa-amiezii la cateva zeci de kilometri de Ajdabiya, retragandu-se cu aproximativ 30 de kilometri spre est in fata atacurilor armatei regimului, potrivit unui jurnalist al AFP.

"Nu exista revolutie fara infrangeri", a declarat Mustafa Gheriani, un purtator de cuvant al Consiliului National de Tranzitie (CNT), organismul reprezentantiv al rebelilor.

El a refuzat sa acuze NATO pentru a explica aceste infrangeri. "Poporul va invinge. Gaddafi nu poate conduce Libia cu masinaria sa imensa, militiile si mercenarii sai... Suntem hotarati sa luptam impotriva acestui tiran, si fie il vom vana, fie el va conduce o tara goala", a adaugat el.

Diplomatul Chris Stevens, emisar al Statelor Unite pentru negocierile cu rebelii libieni, a ajuns la Benghazi, unde a inceput consultarile cu CNT.

Diplomatul Chris Stevens, emisar al Statelor Unite pentru negocierile cu rebelii libieni, a ajuns la Benghazi, unde a inceput consultarile cu CNT.

Statele Unite sustin in continuare ca se gandesc la posibilitatea de a recunoaste CNT ca interlocutor legitim, o optiune deja adoptata de Franta, Qatar si Italia.

Seful diplomatiei franceze Alain Juppé a declarat marti ca Franta cauta o solutie politica la acest conflict.

"Suntem pe cale sa vedem cu cine putem colabora la Tripoli. Vor fi din ce in ce mai multe dezertari in jurul lui Gaddafi si trebuie depistati interlocutorii adecvati", a declarat Juppé, considerand ca situatia de pe teren este "confuza si indecisa".

El a precizat ca urmatoarea reuniune a Grupului de contact privind Libia, creat la Londra in urma cu o saptamana, se va reuni "probabil la 12 sau 13 aprilie in Qatar".

Ministrul demisionar al Afacerilor Externe, Moussa Koussa, care a fugit din tara si s-a refugiat in urma cu o saptamana la Londra, a fost inlocuit in functie marti seara de ministrul adjunct al Afacerilor Europene, Abdelati Obeidi.

Potrivit unuia dintre fiii lui Muammar Gaddafi, Seif al-Islam Gaddafi, care a acordat un interviu BBC, fostul ministru este "bolnav" si acesta este singurul motiv pentru care a plecat.

Regimul colonelului Gaddafi a afirmat marti seara ca este pregatit pentru dialogul cu rebelii daca acestia depun armele, potrivit ministrului adjunct de Externe Khaled Kaim, in opinia caruia CNT format de rebeli "nu reprezinta baza populara in Libia".

Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum.

Marti dupa-amiaza, un petrolier a acostat la Tobruk, in estul Libiei, la 130 de kilometri de Egipt, potrivit unui jurnalist al AFP.

Acesta urma sa imbarce miercuri prima incarcatura de petrol efectuata de rebelii libieni de la oprirea totala a exporturilor tarii, ceea ce ar permite finantarea insurgentei.

Regimul autoritar al colonelului Gaddafi este, din 15 februarie, tinta unei revolte populare care s-a transformat in razboi civil intre insurgenti si fortele loiale regimului.

Pentru procurorul Curtii Penale Internationale (CPI), Luis Moreno-Ocampo, uciderea civililor in Libia a fost un "plan prestabilit" pregatit de Guvernul Gaddfi inainte de inceperea revoltelor in aceasta tara. In ianuarie, dupa revolta din Tunisia, autoritatile libiene "au inceput sa se pregateasca" pentru a face fata unor probleme in Libia" si "s-au organizat", a explicat marti Moreno-Ocampo, care a anuntat la 3 martie deschiderea unei anchete pentru crime impotriva umanitatii in Libia vizandu-l in special pe colonelul Gaddafi si pe trei dintre fiii acestuia.

"Presa internationala trebuie sa sustina ferm poporul din Misrata si sa ceara (ajutorul) NATO care crede ca ne face un serviciu bombardand ici si colo in timp ce ii lasa pe locuitorii din Misrata sa moara zilnic", a declarat generalul Abdel Fattah Younes intr-o conferinta de presa sustinuta in fieful rebelilor, la Benghazi (est), anunta MEDIAFAX.

"Daca NATO asteapta inca o saptamana, va fi sfarsitul Misrata; nu vom mai gasi pe nimeni acolo", a adaugat generalul, fost ministru de Interne al lui Gaddafi cares-a alaturat rebeliunii in februarie.

Misrata, al treilea oras al tarii, se afla la 214 kilometri est de capitala Tripoli, bastionul regimului lui Gaddafi. De peste 40 de zile, insurgentii apara fara incetare Misrata, bombardata si asediata de fortele loiale regimului libian.

• Peste 200 de persoane au murit in lupte

Potrivit liderului militar al rebelilor, locuitorii din Misrata sunt de acum amenintati cu "exterminarea" in adevaratul sens al cuvantului.

"Alimentarea cu apa a fost intrerupta, nu mai este electricitate, nu mai sunt produse alimentare, nu mai exista lapte pentru copii de 40 de zile, in timp ce fortele lui Gaddafi bombardeaza in fiecare zi case, moschei si spitale cu artilerie grea (...). Locuitorii beau apa cu portia", a precizat el.

"Daca NATO voia sa puna capat blocadei orasului, ar fi facut-o de mai multe zile", a continuat el.

Aceste acuzatii de o virulenta fara precedent au loc la cateva ore dupa ce Alianta Nord-Atlantica a anuntat ca a facut din apararea orasului Misrata "prioritatea sa numarul unu".