8 descoperiri arheologice fascinante din 2018: de la cel mai vechi desen, la prima prima brutarie din lume

A fost descoperita in insula Calvert din Canada, in martie anul trecut. Se crede ca urma ar fi mai veche de 13.000 de ani si ar fi apartinut a trei persoane - un copil si doi adulti. Aceasta a ramas conservata pentru ca s-a pasit pe lut umed care ulterior s-a umplut cu nisip.

In 2018 un arheolog gasea o piatra cu linii rosii - la microscop s-a putut vedea ca era folosit ocru, care se utiliza si in picturile preistorice. Pentru ca ulterior sa se afle ca data de acum 73.000 de ani ceea ce il face cea mai veche schita din lume, gasita vreodata. Pestera Blombos, unde s-a gasit, a adapostit diverse desene si artefacte care ar putea oferi informatii esentiale despre fundatia matematicii si a limbajului.

Se pare ca stramosii nostri au baut bere de mai mult timp decat am fi stiut noi. Excavari recente in Israel au condus la concluzia ca cea mai veche productie de bere dateaza de acum 13.000 de ani, gasindu-se urme la un mormant. Descoperirea dintr-o pestera cu morminte este pusa pe seama unei gropi cu urme de grau si orz si alte reziduuri de la fabricarea berii, probabil ca parte a unei sarbatori funerare.

A fost descoperita pe fundul Marii Negre, in apropierea coastei bulgare. Aceasta este un vas grec comerciant si se crede ca este vechi de 2400 de ani, ceea ce o clasifica drept cea mai veche epava intacta din lume. Este intr-o stare buna, fiind extrem de bine conservata, conferind conditii optime pentru studierea ei.

Dupa multi ani de cercetare, arheologii inca sunt fascinati de Pompeii, civilizatia care a disparut in urma unei eruptii vulcanice. In 2018, o zona care era amenintata sa dispara, cunoscuta ca Regio V, era dezvaluita. Se descopereau astfel noi fresce, alte lucruri dar si o camera care servea ca altar pentru zeitati.

Se pare ca in urma cu 14.400 de ani, cu cel putin 4.000 de ani inainte ca agricultura sa fie cunoscuta, lumea incerca sa gaseasca o reteta pentru paine sau o pita. Cercetatorii din cadrul Universitatii Copenhaga gaseau o zona care apartinea unei culturi cunoscuta ca Natufians. Aici au dat si peste diverse detalii care le-a trezit curiozitatea. Concret, populatia acelor vremuri avea cuptoare si stia sa colecteze cereale cat sa faca faina si paine. Se crede ca asta era de fapt un preparat servit in momente speciale.

Un sediu funerar din Egipt era descoperit in 2018. Aici se gaseau diverse boluri ceramice care contineau diverse uleiuri si substante folosite in cadrul procesului de mumificare. Ceea ce era ca un atelier, dispunea si de o curte cu un tunel lung care a condus la camere de inmormantare cu zeci de mumii. In una dintre cele mai mari camere era un sarcofag inconjurat de zeci de statui pentru protectie. Inauntru era o mumie cu masca argintie, un indicator ca acolo era ingropat cineva important.

Pandemia Moartea Neagra a decimat o treime si jumatate din populatia Europei. Ciuma izbucnea dupa 1347 si responsabila ar fi fost o bacterie. Cercetari arheologice recente au scos la iveala faptul ca aceasta bacterie ar fi mai veche - s-au gasit scheleti de oameni care o purtau, din anul 3800 i.Hr.