10 oameni reali care ar fi putut inspira basmele

O alta sursa de inspiratie posibila pentru Barbaalbastra a fost Gilles de Rais, un lider militar francez, care se crede ca omora copii mai degraba decat femei.

Dupa ce a luptat alaturi de Ioana d'Arc impotriva englezilor in 1420, Rais s-a intors in patria sa in Bretania, unde a mostenit un castel de lux, s-a casatorit cu o mostenitoare bogata, si a inceput sa duca un stil de viata extravagant, plin cu muzica si concursuri. Dar el a vrut mai multi bani si mai multa putere, asa ca a cultivat un interes in satanism.

Pana in momentul in care a fost arestat in 1440, Rais se crede ca a rapit, torturat si ucis cel putin 140 de copii. Rais a pledat nevinovat, dar el a fost condamnat la moarte.

Desi el a marturisit si s-au pocait inainte de a fi spanzurat, unii istorici cred ca Rais ar fi fost nevinovat, asa cum a marturisit doar sub amenintarea torturii. El a fost, de asemenea, un inamic al ducelui de Bretagne, care ar fi beneficiat financiar in urma caderii lui Rais. In orice caz, Rais continua sa fie asociat cu povestea lui Barbaalbastra si in ziua de azi.

Povestea ei putea sa stea marturie pentru binecunoscuta "O mie si una de nopti".

Hans Christian Andersen, cunoscut pentru scrierea de povestiri clasice, cum ar fi "Craiasa Zapezii", "Mica Sirena" si "Ratusca cea urata", este posibil sa fi facut cea din urma poveste mai autobiografica decat cititorii ar putea crede.

In cele din urma, se dovedeste ca "Ratusca cea urata" a fost intr-adevar o lebada al carei ou a ajuns accidental in cuib de rata. In mod similar, cu toate ca Andersen a crescut sarac ca fiu al unui cizmar si o spalatoreasa, umblau zvonuri ca el a fost fiul nelegitim al printul mostenitor al Danemarcei. Cu alte cuvinte, el nu a fost o rata obisnuita, ci mai degraba o lebada nobila.

La un nivel mai literal, Andersen a fost un copil ciudat, retras care nu au avut multi prieteni si care a indurat ani de agresiune, ceea ce a dus la depresie. La fel ca ratusca cea urata a fost exilat in timpul unei ierni grele care aproape l-a ucis. Asa ca ideea de final fericit a povestii nu ar trebui sa ne surpinda : „ Se simtea norocos ca avusese in trecut necazuri si greutati, pentru ca acum era capabil sa se bucure de fericirea si placerea din jurul lui la adevarata valoare! ”

O alta poveste scrisa de Hans Christian Andersen, se concentreaza pe un imparat chinez, care este atat de vrajit de cantecul unei privighetori incat invita pasarea sa ramana cu el in castelul sau. Dar, cand primeste o pasare mecanica ca un cadou nestemat, el pierde interesul pentru privighetoarea reala si permite intoarcerea ei in padure. Ani mai tarziu, imparatul se imbolnaveste grav, fapt care i-a determinat vechiul prieten, privighetoarea, sa se intoarca si sa cante pentru el patul de moarte. Dupa ce a auzit cantecul, Moartea este atat de impresionata incat il lasa pe imparat sa traiasca.

Se crede ca Andersen a dedicat aceasta poveste iubirii sale neimpartasite, faimoasa cantareata de opera Jenny Lind, de asemenea, cunoscuta sub numele de Privighetoarea suedeza. Din pacate, Lind a vazut in Andersen mai mult un frate decat un partener romantic si a continuat sa se casatoreasca cu compozitorul polonez Frederic Chopin.

In memoriile sale, Andersen a declarat: "Prin Jenny Lind am devenit prima data sensibil la arta. Prin ea am invatat ca trebuie sa uit de mine insumi pentru sacrificul suprem. Nu exista carti, nici oameni, care sa fi avut o influenta mai innobilatoare asupra mea ca poet decat Jenny Lind ".

Cu toate ca povestea bine-cunoscuta de Alba ca Zapada a fost inregistrata pentru prima data in imprimare de Fratii Grimm, in 1800, femeia care ar fi inspirat povestea a fost contesa von Waldeck Margarete nascut in 1533.
La 16 ani, contesa s-a intalnit si a cazut in mrejele dragoste cu printul Phillip al II-lea al Spaniei. Mama ei vitrega Katharina de Hatzfeld, o ura nespus de mult si nu a fost de acord cu aceasta iubire dintre cei doi. Nici regele Spaniei nu agreea o eventuala casatorie intre Phillip si Margarete deoarece nu erau pusi intr-o lumina buna pe plan politic, nici el si nici sotia sa Katharina.

Atunci cand Von Waldeck a murit de o boala misterioasa, la varsta de 21 de ani, mama vitrega a fost acuzata de catre autoritatile spaniole ca ar fi otravit-o la ordinele regelui. O diferenta majora dintre povestea Alba ca Zapada si cea reala este ca ea nu ar fi putut fi ucisa de mama ei vitrega, deoarece Katharina a murit inainte.

In ceea ce-i priveste pe cei sapte pitici, Von Waldeck a crescut in zona Wildungen Hesse in Germania, unde angaja in minele de cupru ale fratelui sau, muncitori copii, a caror crestere a fost incetinita din cauza malnutritiei.

Oglinda ca simbol, semnificatii:

• In mitologia clasica oglinda reflecta adevarul, de exemplu principala Gorgona, Meduza, a fost strapunsa si pietrificata cand si-a vazut fata malefica reflectata in scutul lui Perseu.
• In simbolismul crestin, speculum sine macula (oglinda fara defect) este asociata cu FECIOARA MARIA, care reflecta natura fara defect a lui Dumnezeu.
• Egiptenii antici asociau oglinda cu discul soarelui- zeul Aten
• Budistii japonezi si chinezi credeau ca oglinzile erau folosite la curtea lui Yan-Luo si respectiv a lui Emma-o, pentru a le revela acestora pacatele mortilor, in timp ce preotii budisti le foloseau pentru a le arata oamenilor forma pe care urmau sa o aiba in viata urmatoare.
• Sintoistii foloseau oglinzi pe post de gazde pentru spiritele zeilor.
• Chinezii numara printre Cele Opt Comori si o oglinda rotunda. Ei folosesc mici oglinzi, facute adesea din alama, pentru a speria spiritele rele, care vazandu-si propria expresie se sperie si fug.
• Oferite ca dar la Festivalul Chinez al Lunii, oglinzile simbolizeaza stralucirea si inteligenta.
• Oglinzile sunt asociate si cu vanitatea.
• Oglinda reflecta adevarul, sinceritatea, continutul inimii si al constiintei.
• Japonezii povestesc cum zeita soarelui Amatersau Omikami a fost ademenita afara din pestera cu ajutorul unei oglinzi sacre, pe care mai tarziu a dat-o, impreuna cu o sabie si cateva bijuterii de piatra, nepotului ei cand l-a trimis sa aduca pacea in insulele din Japonia.
• Starea unei oglinzi poate reflecta starea unei casatorii: o oglinda sparta semnifica o casatorie nefericita; sau separarea dintre un sot si sotie.
• S-a spus chiar ca oglinda ar fi insusi simbolul simbolismului

Nefertiti (in germana numele ei a fost transliterat "Nefertete"; numele egiptean inseamna "Frumoasa care,iata, vine" c.1370 i.H - c. 1330 i.H) regina a Egiptului din Dinastia a 18-a, "Marea sotie" a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis si Akhenaten. Ea a domnit aproximativ intre 1379-1361 i.Hr., in vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon, care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Ea a fost si soacra si, se pare, si mama vitrega a faraonului Tutankhamon.

Nefertiti a devenit cunoscuta in secolul al XX-lea mai ales datorita bustului (protoma) ei, ajuns in colectia Muzeului egiptean din Berlin, si care face parte in prezent din Muzeul Nou. Bustul lui Nefertiti, in mai multe variante, a fost una din cele mai des copiate sculpturi dintre cele ce ne-au parvenit din Egiptul antic. Titlurile reginei Nefertiti erau numeroase, de exemplu, la Karnak sunt inscriptii in care este denumita „Mostenitoarea, cea mare in gratii, cea plina de farmec, marea aducatoare de fericire, doamna gingasiei, foarte iubita, care linisteste inima regelui in casa sa, in toate dulce vorbitoare, Stapana Egiptului de Sus si de Jos, Marea Sotie a regelui, care o iubeste, Doamna celor doua tari, Nefertiti”.

Scenariul inchiderii intr-un turn este ca un basm tipic si cel mai frecvent asociat cu Rapunzel, care a fost scris pentru prima data in 1600. Dar, acest complot poate avea originea in Saint Barbara, a unui martir crestin timpuriu din secolul al treilea.

Barbara a avut mai multi petitori ce ravneau dupa ea, ca urmare a frumusetii ei legendare. Acest lucru nu era agreat de tatal ei, care a inchis-o intr-un turn pentru a-i mentine departe de ea. De asemenea, el a vrut sa nu fie expusa la crestinism, el fiind adeptul sistemul religios greco-roman si voia ca ea sa faca acelasi lucru.

Barbara a trait in turn ani de zile, primind mancare si rufe printr-un cos atasat la o franghie. Intr-o zi, cineva a aruncat o carte despre crestinism in cosul ei, stimuland interesul ei pentru aceasta religie. Odata ce tatal ei a aflat ca ea s-a convertit, el a torturat-o impreuna cu autoritatile romane intr-o incercare disperata de a o face sa renunte la credinta ei. Tactica nu a functionat si tatal ei a decapitat-o. Legenda spune ca el a fost apoi lovit de fulger, a izbucnit in flacari, si a murit.

Focul sacru sau focul purificator; aceasta flacara are origine celesta, fiind un simbol al puterii zeilor, o manifestare a acestora. In multe temple existau torte cu ajutorul carora se celebra cultul zeilor. In Grecia Antica, flacara olimpica avea o semnificatie importanta. Se spunea ca nu se stinge niciodata, iar in timpul Jocurilor Olimpice se organizau curse cu torte aprinse cu acea flacara, inchinate Atenei.