Ar putea soarele din desert sa alimenteze Pamantul?

In vara anului 1913, intr-un camp aflat la sud de Cairo, inginerul american Frank Shuman a adunat elita coloniala aflata in Egipt si si-a prezentat noua inventie: un sistem de panouri de oglinzi indreptate spre soare care directioneaza razele de lumina catre conducta de sticla care contine apa. Apa se transforma in aburi din cauza temperaturii ridicate si reuseste, datorita cantitatii mari, sa creeze suficienta presiune incat sa porneasca pompele si sa irige campurile plantate cu bumbac. Shuman a spus ca aceasta inventie va ajuta Egiptul sa nu se mai bazeze pe energia produsa de carbunii importati din Marea Britanie.

„Rasa umana trebuie sa se foloseasca de puterea solara sau sa se intoarca la barbarism”, a scris Schuman intr-o scrisoare adresata revistei Scientific American. Insa la doar cateva luni dupa ce si-a prezentat ideea, a izbucnit Primul Razboi Mondial, iar inventia sa a fost descompusa, fierul fiind folosit pentru fabricarea munitiei, scrie The Guardian.co.uk.

Aproape un secol mai tarziu, un convoi de specialisti au pornit calatoria din acelasi loc in care Shuman si-a facut prezentarea si au continuat in sud, pana la desertul de langa orasul Beni Suef. Convoiul, compus din oamenii de stiinta, directori, economisti si politicieni, a vizitat o noua centrala „hibrid” care foloseste atat gaz, cat si panouri solare pentru a genera electricitate. Guvernul egiptean spera ca panourile solare, care reprezinta numai o septime din energia generata de centrala, sa fie cele care vor convinge grupul de specialisti ca soarele din desert - si nu combustibilii fosili - este cel care ar trebui folosit pentru a genera curent electric atat in Orientul Mijlociu si Africa de Nord, cat si in Europa.

Specialist in fizica particulelor, germanul Gerhard Knies a fost primul om care a estimat cat de multa energie solara ar avea nevoie omenirea. El a luat in calcul accidentul de la Cernobil si a ajuns la concluzia extraordinara ca toate deserturile din lume primesc in 6 ore suficienta energie solara incat sa alimenteze lumea intreaga timp de un an. Daca numai o parte din aceasta energie ar fi folosita, desertul Sahara ar putea fi suficient pentru a alimenta Europa, fara a mai avea nevoie de alte tipuri de combustibili.

El a propus proiectul „Desertec”, care are ca tinta furnizarea a 15% din energia electrica folosita de Europa, pana in 2050. Sistemul de panouri centrale solare si eoliene care leaga Africa de Europa ar costa 400 miliarde euro. Pana acum, proiectul nu a fost decat un „miraj”, insa in ultimii doi ani din ce in ce mai multe corporatii din Germania au inceput sa il sustina. Dupa dezastrul produs de centrala nucleara Fukushima, proiectul a fost scos de la naftalina, iar luna trecuta, la conferinta anuala de la Cairo, Dii a confirmat ca prima etapa a planului Desertec va fi implementata in Maroc, anul viitor.

Dar cine o sa platesca un asemenea proiect? Se vorbeste despre imprumuturi la bancile germane sau chiar la Banca Mondiala.

Tunisia si Algeria s-ar putea alatura planului incipient, iar pana in 2020, tari precum Egipt, Siria, Libia si Arabia Saudita se vor implica in proiect.

Africanii sunt sceptici cu privire la acest proiect pentru ca vad in acest proiect o noua forma de exploatare. Cand a fost anuntat proiectul, Liga Araba s-a revoltat, insa dupa ce au inteles despre ce este vorba, reprezentantii s-au relaxat.

In constructia centralelor trebuie sa se tina cont si de conditiile climatice, pentru ca, din cauza lor, performantele pot fi reduse cu 2% zilnic.