Aurul, "mana cazuta din cer" in urma cu 4 miliarde de ani

Cercetatorii au propus astfel o alta explicatie, aceea a unui "bombardament tarziu" - in urma cu 3,8 - 4 miliarde de ani - cu alti meteoriti, mai mici, care au adaugat planetei noastre niste elemente suplimentare, in proportie de 0,5% - 1%.

Fierul lichid se deplasase deja spre centrul Pamantului, aurul si rudele sale siderofile nu au mai cazut prada atractiei pentru acesta, astfel incat au ramas la suprafata - motiv pentru care poate fi gasit in minele existente in prezent.

• Explicatia este plauzibila si seducatoare, insa este dificil de confirmat.

Chiar daca geologii au dovezi vizuale si tangibile ale acestei "aglomerari tarzii" de mici meteoriti pe Terra, ei nu stiu daca acest aport a fost suficient pentru a justifica relativa abundenta a metalelor pretioase in scoarta terestra.

Matthias Willbold si echipa sa de cercetatori de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au efectuat o analiza de o precizie fara precedent a variatiilor tungstenului - un metal foarte rezistent - de la suprafata Terrei.

Pentru ca daca scoarta terestra are aproape peste tot aceeasi concentratie de tungsten 182 - un izotop (varianta) a acestui metal -, acesta nu este si cazul unor zone foarte vechi care au scapat de bombardamentul meteoritilor, precum Isua, din Groenlanda, formata in urma cu aproximativ 3,8 miliarde de ani.

• Pentru astrofizicianul Thorsten Kleine, studiul ridica alte intrebari pasionante.

Mostrele din Isua, care nu au fost supuse acestui bombardament tarziu cu meteoriti, ar trebui sa fie sarace in elemente inalt siderofile. Totusi, acest lucru nu este adevarat, din motive care inca le scapa specialistilor, a mai spus acesta.

Desi metalele pretioase sunt foarte rare la suprafata Terrei, ele ar trebui sa fie si mai rare, daca se iau in considerare conditiile in care planeta s-a format, in urma cu 4,5 miliarde de ani, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din Bristol, citat de MEDIAFAX.

In timp ce elementele din care este compusa Terra erau pe cale sa se uneasca, dupa Big Bang, coliziuni formidabile cu corpuri uriase - de dimensiunea Lunii pana la cea a lui Marte - au antrenat emisii de caldura care au determinat topirea elementelor chimice.

In oceanul de magma astfel creat, fierul s-a separat de silicati (minerale care compun scoarta terestra in proportie de 97%) si s-a adunat spre centrul Terrei. Metalele pretioase sunt atrase de fierul in stare lichida. Aceste elemente "siderofile" (aflate in zona centrala a globului pamantesc, cu afinitate pentru fier) au fost atrase de fierul in stare lichida din centrul planetei noastre, parasind scoarta terestra.

O comoara inestimabila s-ar afla sub picioarele noastre, la o adancime de 3.000 de kilometri. Specialistii spun ca acesta cantitate de aur existenta in centrul Pamantului ar putea servi la placarea planetei cu o folie de o grosime de patru metri.

In pofida acestui fapt, concentratia de metale pretioase din mantaua terestra ramane de 10 pana la 1.000 de ori mai ridicata decat ar trebui sa fie, potrivit procesului de formare a planetei.

Unii oameni de stiinta au avansat ipoteza ca atractia elementelor pentru fier s-a diminuat dupa ce au fost supuse presiunilor si temperaturilor mari de pe fundul oceanelor de magma. Aceasta teorie functioneaza insa numai pentru anumite elemente.