Homo erectus, primul maestru bucatar al omenirii

Unic in regnul animal, omul mananca multe alimente gatite , iar stramosii lui au putut, gratie acestui regim alimentar, sa absoarba mai multe calorii, care i-au oferit o forta mai mare si o speranta de viata mai lunga.

Insa momentul incepand de la care gatitul alimentelor a avut o influenta biologica notabila asupra stramosilor lui Homo sapiens a ramas invaluit in mister pana in prezent, au precizat autorii studiului, potrivit MEDIAFAX.

Folosind o tehnica filogenetica - studierea legaturilor de rudenie dintre diverse fiinte vii pentru a intelege evolutia acestora -, autorii studiului, printre care s-a aflat Chris Organ, biolog la Universitatea Harvard din Statele Unite, au putut sa determine timpul pe care oamenii si celelalte primate il petreceau hranindu-se.

"Am aflat ca omul modern consacra mai putin timp pentru a se hrani ", respectiv 4,7% din activitatile sale cotidiene, in timp ce pentru celelalte primate acest procent este de 48%.

Aceasta diferenta lasa sa se inteleaga ca o schimbare rapida in evolutia obiceiurilor alimentare s-a produs in ramura umana, dupa separarea lor de cimpanzei, in urma cu 6 milioane de ani.

Astfel, printre stramosii indepartati ai omului modern, Homo erectus prezinta o puternica reducere in ceea ce priveste marimea molarilor, care a continuat, desi in mod neregulat, pana la Homo sapiens.

"Am putut sa aratam ca reducerea marimii molarilor primilor stramosi ai omului - Homo habilis si Homo rudolfensis - se explica doar prin evolutia si marimea corpului", afirma autorii studiului.

Insa diminuarea molarilor intre Homo erectus, Omul de Neanderthal si Homo sapiens nu poate sa rezulte doar din evolutia cutiei craniene si a marimii corpului.

"Rezultatele noastre indica faptul ca reducerea molarilor rezulta mai ales din adaptarea (dintilor, n.r.) la hrana coapta si gatita, care a micsorat considerabil timpul petrecut pentru a manca, iar acest proces a inceput cu Homo erectus, in urma cu 1,9 milioane de ani", au concluzionat autorii.