11 lucruri pe care nu le stiai despre Luna

Potrivit sursei citate, atunci cand se produce o eclipsa solara Luna proiecteaza pe Pamant umbra sa. Aceasta umbra se poate observa cu ochiul liber in special in zonele de campie. Viteaza cu care “calatoreste” umbra Lunii variaza in functie de zona de pe Pamant. Astfel, umbra la Ecuator se misca cu aproximativ 1,074 mph, in schimb, la Polul Nord umbra “calatoreste” cu aproximativ 5,000 de mph.

Viteza din urma depaseste cu mult viteza sunetului care este de 768 mph. Daca totusi umbra Lunii ar putea sa produca sunete, aceasta ar cauza un boom sonic pe toata suprafata Pamantului.

In fiecare an, Luna foloseste o parte din energia de rotatie a Pamantului pentru a se ridica cu aproximativ 4 centimetri pe orbita.

Potrivit cercetatorilor, atunci cand s-a format, Luna se afla la o distanta de 22.530 de kilometri de Pamant, iar acum se afla la aproximativ 400.000 de kilometri departare.

Luna s-a format in urma unei coliziuni cunoscute sub denumirea de “Impact Gigant” sau, cum ii spun oamenii de stiinta, “Big Whack”.

Cum s-a intamplat?

Un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul acum 4,6 miliarde de ani, la scurt timp dupa aparitia Soarelui si a sistemului solar. In urma impactului s-a format un nor de material care a ajuns pe orbita din jurul Pamantului. Dupa ce s-a racit si s-a condensat , a format mai multe corpuri mici, solide, care mai apoi s-au unit, formand Luna, scrie livescience.com.

In fiecare zi, Luna rasare din partea de est si apune in vest, la fel ca si Soarele…si tocmai de aceea Pamantul se roteste in jurul axei sale spre est.

De asemenea, si Luna face o calatorie orbitala in jurul Pamantului, tot spre est, o data la fiecare 29,5 zile, motiv pentru care Luna rasare mai tarziu in fiecare zi, cu aproximativ 50 de minute in medie.

Desi s-a vehiculat ca Luna are o parte intunecata, livescience.com ne informeaza ca nu este adevarat.

Aceasta confuzie s-a produs din cauza ca Luna are o parte indepartata pe care nu o putem vedea de pe Pamant si termenul de "parte de intunecata" s-a folosit in sensul de "necunoscuta".

Acea parte a Lunii se afla intotdeauna pe partea opusa campului nostru vizual si, pana in prezent, nu a putut fi observata decat a cincea parte din ea, scrie desopera.ro.

Primele fotografii au fost realizate in anul 1953, de catre naveta spatiala sovietica Luna 3, apoi in anul 1968, in cadrul misiunii Apollo. De atunci, incercarile specialistilor NASA si ai altor agentii spatiale de a cerceta fata intunecata a Lunii au lipsit aproape in totalitate.

Atractia gravitationala a Lunii este mult mai mica decat cea a Pamantului, deoarece masa Lunii este mai mica.

Luna are aproximativ 27% din marimea Pamantului si este mai putin masiva. Gravitatia de pe Luna este de aproximativ 1/6 decat cea de pe Pamant.

Si ca sa va dati seama ce inseamana asta, ganditi-va ca daca scapati o piatra din mana aceasta va cadea mai incet sau daca ai 69 kg, pe Luna ar fi ca si cum ai avea putin peste 11 kg.

Orbita Lunii in jurul Pamantului este ovala, nu in forma de cerc, astfel ca distanta dintre centrul Pamantului si centrul Lunii variaza.

La perigeu - atunci cand Luna se afla in cel mai apropiat punct fata de Pamant -, distanta este de 363.300 de kilometri, iar la apogeu - in cel mai indepartat punct - , distanta este de 405.500 de kilometri.

Atunci cand o luna plina apare in timp ce astrul este la apogeu, discul pe care noi il vedem poate fi cu 14% mai mare si cu 30% mai stralucitor decat in alte dati in care este tot in faza de luna plina.

Desi uneori ni se pare ca luna este mai mare cand rasare, totul este o iluzie.

Deoarece pe Luna nu exista mai deloc atmosfera iar in interior este foarte putina activitate, craterele reprezinta urmele unor impacturi care au avut loc in urma cu miliarde de ani.

Potrivit wikipedia.org, craterele s-au format in urma impactului unor meteoriti uriasi si asteroizi mici cu Luna, cel mai probabil in vremurile de la inceputul istoriei Lunii, pe cand sistemul solar era plin de asemenea fragmente.

Cel mai mare crater se numeste Bailly, are o lungime de 295 km si adancime de 3.960 m.

Luna are forma unui ou, iar centrul masei ei nu este in punctul care ar fi din punct de vedere geometric centrul ei, ci la aproximativ 2 kilometri departare de acesta.

Oamenii de stiinta spun ca si pe Luna exista seisme, cauzate de forta gravitationala a Pamantului. Desi ele sunt de intenistate mica, uneori apar mici crapaturi la suprafata.

In fiecare an NASA monitorizeaza activitatea seismica de pe satelitul nostru si primeste foarte multe informatii despre cutremurele care se produc acolo.

Multi au auzit despre Neil Armstrong ca fiind primul om care a pasit pe Luna. Multi au auzit de Laica, catelul care a fost trimis in spatiu, dar putin cunosc faptul ca defapt primele animale care au fost trimise intr-o capsula sa graviteze in jurul Lunii au fost doua testoase din stepa Rusiei, scrie yuppy.ro.

Testele de la sfarsitul anilor ’60 nu puteau sa fie realizate din prima faza cu oameni, asa ca au fost „sacrificate” in numele stiintei cateva animale. Defapt, intr-un final broastele testoase s-au intors pe Pamant nevatamate, singura problema fiind scaderea in greutate cu aproximativ 10%.