SUA: Femeile musulmane nu sunt angajate pentru ca poarta val

Sonia Ghumman, profesor al Colegiului de Business Manoa Shidler, din cadrul Universitatii Hawaiii si Linda A Jackson, profesor al Universitatii Michigan State, au examinat recent asteptarile pe care le au femeile care poarta hijab, in legatura cu oportunitatile de a fi angajate in SUA.

Descoperirile acestora, aparute in studiul "Dezavantajele portului religios: Valul islamic si speranta obtinerii unui loc de munca", au fost publicate in Jurnalul Comportamentului Organizational.

Cercetatoarele au marturisit ca recentele evenimente din intreaga lume, numarul din ce in ce mai mare al femeilor din Lumea Islamica discriminate sau ucise pentru credinta lor, le-a determinat sa ia o atitudine. Tinand cont de recentul climat politic si social impotriva valului purtat de femeile islamice, atat in SUA, cat si Europa, principalul scop al studiului este sa examineze asteptarile pe care le au aceste femei fata de posibilitatile obtinerii unui loc de munca. " Ghumman si Jackson au intervievat 219 de femei musulmane care locuiesc in Statele Unite ale Americii, cerandu-le sa-si raporteze asteptarile de a fi angajate, dintr-o lista de alte ocupatii.

 "Valul nu este singura dovada a stigmatizarii lor din cauza faptului ca sunt musulmane, insa deja s-au obisnuit sa fie tratate diferit la locul de munca, de catre angajatori sau colegi, din cauza acestei stigmatizari." Se pare ca, mai ales, portul valului le diferentiaza pe femeile musulmane in ceea ce priveste rata de obtinere a unui job sau de promovare. In plus, aceasta rata scade considerabil daca este vorba de un job care necesita un contact cu publicul, cum ar fi jobul de chelnerita. Acest criteriu de angajare nu conteaza atat de mult, daca jobul este spre exemplu de tehnoredactor si angajata nu trebuie sa interactioneze cu foarte multe persoane. 

Potrivit digitaljournal, aceste statistici arata ca purtatoarele de Hijab se auto-eticheteaza si deja au acceptat discriminarea, marturisind ele insasi ca sunt mai potrivite pentru unele joburi si ca au mai putine sanse decat alte femei, hijab-ul fiind chiar un factor descurajator. 

Insa, ce femeie ar alege sa poarte burka? Cat de indoctrinat in traditionalism sa fii, ca si adept al culturii fundamentaliste islamice, incat sa accepti ca un simplu obiect vestimentar te faci sa-ti pierzi egalitatea ca si om si te decade in drepturi, fata de persoane care nu se deosebesc de tine. Potrivit Garbo, burka este considerata "temnita" femeilor islamice, iar in Iran, femeile bronzate risca inchisoarea, potrivit Care2.com.

Pe de alta parte, in lumea islamica problema a luat o turnura chiar isterica, pentru ca liderii spirituali islamici au gasit vinovatii pentru cutremurele si catastrofele naturale din ultima perioada, si anume femeile care nu respecta codul vestimentar, potrivit Islamic Foundation of the Maldives. 

 

Autoarele studiului au adaugat la motivele realizarii acestui studiu si faptul ca intregul climat social din intreaga lume se inrautateste, fiind sesizate din ce in ce mai multe incidente si hartuiri la locul de munca a acestor femei. [Franta vrea sa amendeze burqa]

O coincidenta interesanta a fost faptul ca in timpul acestor studii, Franta si alte cateva tari din Europa se aflau in plin proces de interzicere a purtarii valului in spatiul public. Intre timp, unele demersuri au fost si duse la bun sfarsit:  Franta a hotarat: NU valului islamic in public!. Astfel, Parlamentul francez a adoptat definitiv, pe 16 septembrie, proiectul de lege care interzice purtarea valului islamic integral in spatii publice, masura urmand sa intre in vigoare in primavara anului 2011.

Conform estimarilor oficiale, aproximativ 1.900 de femei poarta val islamic integral in Franta, devenita prima tara europeana care generalizeaza interdictia, desi Belgia a fost prima tara europeana care a interzis valul islamic integral.

Potrivit 9AM, legea interzice practic purtarea valurilor de tip niqab (care nu lasa la vedere decat ochii) sau burka (val care acopera intregul corp), iar amenda prevazuta de text este de 150 de euro. De asemenea, textul prevede ca orice persoana care obliga o femeie sa poarte val este pasibila de condamnarea la un an de inchisoare si o amenda de 30.000 de euro. 

Citeste si: [Burqa in Europa si provincialismul presei romanesti]

 

Femeile nu poarta acest val doar din ratiuni religioase, ci si din motive personale. Desi majoritatea vesticilor vad acest port traditional ca pe o subjugare a femeilor islamice, unele dintre aceste purtatoare au marturisit in cadrul studiului ca hijabul este o metoda de a respinge asteptarile sociale si standardele la care o femeie trebuie sa se alinieze, atat in ceea ce priveste comportamentul, cat si stilul vestimentar. 

In plus, dupa 9/11, din ce in ce mai multe femei au fost fortate sa poarte hijabul, pentru a se spulbera miturile legate de acest port si sa arate ca islamistii nu sunt teroristi. Un reprezentant al Human Rights Watch pentru Europa de Vest, Judith Sunderland, a calificat masura drept o situatie in care toata lumea pierde, considerand ca  "Tratarea femeilor musulmane pioase ca pe infractori nu le va ajuta sa se integreze".
 

Intrebate ce reprezinta pentru ele valul in postura de femei musulmane si cetatene ale SUA, foarte multe au raspuns ca acest port este un act de respectare a dorintei divine, ce arata angajamentul unei persoane fata de religia sub care s-a nascut si le face sa dovedeasca un comportament modest si pios. Iar in calitate de american, valul este folosit doar pentru a reprezenta identitatea musulmana, ce serveste ca si forma de libertate. 

Ghumman a realizat o analiza calitativa si a ajuns la concluzia ca, avand asteptari atat de scazute in ceea ce priveste obtinerea unui job, femeile musulmane pornesc de la premisa ca hijabul este un handicap, pe care-l accepta unanim si se asteapta sa nu fie ofertate in ceea ce priveste jobul, se prezinta lipsite de incredere si timorate la interviuri, ceea ce implicit le conduce la respingere si neangajare. 

In consecinta, aceasta slaba prezenta a lor in sistemele sociale, conduce la diferente intre grupuri si comunitati, iar slaba reprezentare a femeilor purtatoare de hijab pe piata fortei de munca din SUA continua sa perpetueze stereotipul ca americanii le resping, ori stigmatizeaza, desi situatia nu e chiar asa. 

In concluzie, ce e de facut? Autoarele studiului sunt de parere ca acestele descoperiri trebuie completate cu un urmator studiu punctat pe discriminarile sesizate la locul de munca. Deoarece legile Statelor Unite ale Americii protejeaza vesmantul religios, este greu de descoperit exact angajatorii care le trateaza discriminatoriu pe aceste femei. Insa, prima incercare de schimbare ar trebui sa vina din partea lor si sa incerce sa-si acorde mai multe sanse, intelegand ca dreptul la munca este unul dinre drepturile fundamentale ale fiecarui om.