Romania a semnat pactul ACTA, "calaul Internetului liber"

ACTA ii forteaza pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa puna la dispozitia detinatorilor drepturilor de proprietate intelectuala datele personale ale presupusilor faptuitori. Intrucat unii avocati si presupusi detinatori de drepturi de autor din Europa folosesc deja tactici coercitive pentru a profita de utilizatorii nevinovati, impunandu-le plata unor sume mari de bani ca ”despagubiri” pentru solutionarea disputelor și in vederea evitarii unor actiuni in instanta, UE ar trebui sa incerce sa interzica aceasta politica, nu sa o exporte.

Extinderea raspunderii intermediarilor ii va determina pe furnizorii de Internet sa desfasoare activitati de supraveghere la nivelul retelelor proprii si sa implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupusilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scara larga a comunicatiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permitand astfel incalcarea grava a vietii private a utilizatorilor

Chiar daca UE va considera ca ACTA este un tratat obligatoriu din punct de vedere legal, Statele Unite ale Americii au specificat deja ca, din punctul lor de vedere, ACTA reprezinta o “intelegere” care nu are forta juridica. Aceasta interpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA, oferind in acelasi timp mai multa flexibilitate SUA si, implicit, un avantaj concurential fata de UE.

Prevederile ACTA care afecteaza viata privata ai libertatea de exprimare vor fi mult mai periculoase in tarile in care nu exista legislatie privind drepturile fundamentale.

ACTA poate crea bariere in calea comertului international. China deja demonstreaza cum acordurile informale si lipsite de baza legala cu furnizorii de Internet pot fi folosite cu usurinta ca bariere netarifare in calea comertului.

Activisti din lumea digitala indeamna populatia sa se opuna semnarii actului, comparat cu SOPA.

In ciuda celor 22 de semnaturi actul nu va intra in vigoare daca nu va primi acordul Parlamentului European in iunie anul acesta. Doar cinci tari din Uniunea Europeana nu au semnat ACTA. In Polonia, tara semnatara, mii de demonstranti au iesit in strada pentru a demonstra impotriva actului.

Tarile care au semnat astazi tratatul sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie. La 1 octombrie 2011 ACTA a mai fost semnata de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore si Statele Unite.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internationale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala. Acordul, negociat de catre un numar redus de tari, in coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atat din punct de vedere al procesului de elaborare, cat si in ceea ce priveste continutul sau.

Astfel, acordul va avea implicatii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultura si viata privata, va afecta comertul international si va reprezenta un obstacol in calea inovarii. Diverse state membre ale Uniunii Europene incep in aceasta perioada procesul de ratificare a ACTA, multe dintre ele subestimand insa semnificatia acestei propuneri.

ACTA a fost elaborat in afara forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuala (OMPI) si Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), organizatii care au la baza principiile democratiei si deschiderii si care ofera garantii procedurale clare.

ACTA a fost negociat in spatele usilor inchise, excluzand majoritatea tarilor in curs de dezvoltare si fara transparent democratica la nivelul ONU, UE sau la nivel national.

ACTA isi propune sa creeze o noua institutie, “Comisia ACTA”, fara sa defineasca insa obligatiile sau garantiile necesare pentru ca acest organism sa functioneze intr-o maniera deschisa, transparenta si inclusiva, care sa permita exercitarea unui control public asupra actiunilor sale.

Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabila pentru implementarea si interpretarea Acordului si va putea propune amendamente la Acord, dupa adoptarea acestuia, fara sa existe insa un mecanism prin care sa poata fi trasa la raspundere pentru deciziile sale.

Pana in momentul de fata, niciuna dintre partile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, desi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului.

Comisia Europeana nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (I si II). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, in special in legatura cu state terte, care adesea nu ofera garantii referitoare la protectia vietii private, libertatii de exprimare si statul de drept, similare celor din UE.

Disclaimer: Documentul si argumentele sunt realizate de catre AccessNow.org in colaborare cu EDRi si TACD. Traducere in limba romana a fost realizata de Asociatia pentru Tehnologie si Internet – ApTI.

Interesele detinatorilor de drepturi de proprietate intelectuala sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privata si alte drepturi fundamentale. 
ACTA poate impiedica utilizarea patrimoniului cultural al societatii, intrucat sporeste sanctiunile si riscurile de natura penala pentru utilizarea operelor ai caror proprietari sau detinatori de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (asa numitele opere orfane).

Prevederile din versiunea finala a Acordului, al caror inteles nu va fi clarificat inainte de ratificarea ACTA, sunt vagi si risca sa fie interpretate in moduri care ar putea permite incriminarea unui numar mare de cetateni, pentru delicte triviale.