Ce asteptari are Europa de la economia mondiala?

In luna martie, asteptarile privind preturile au marcat o crestere in toate tarile Uniunii Europene studiate.

Singura exceptie o constituie Bulgaria. Aici, dupa o crestere puternica incepand din luna decembrie a anului trecut, actualmente indicatorul s-a diminuat usor, situandu-se in martie la cota de 7,6 puncte. Motorul esential al inflatiei il reprezinta actualele cresteri de preturi pentru materii prime si energie.

• O crestere deosebit de pronuntata au consemnat-o Franta, Italia si Romania

In Franta, asteptarile consumatorilor privind preturile s-au amplificat in martie cu 12,4 puncte, situandu-se acum 46,9 puncte. Aceasta este valoarea cea mai ridicata din ultimii aproximativ 20 de ani. Indicatorul marcheaza o crestere dramatica incepand din august 2009, cand se cifra la -32,3 puncte. De la declansarea crizei economice si financiare, consumatorii francezi se tem de o diminuare masiva a puterii lor de cumparare.

In Italia, indicele se situeaza in prezent la -11,1 puncte, dupa -22 de puncte in februarie. Ca si francezii, italienii se astepta inca de la mijlocul anului 2009 la cresteri ale preturilor. In iulie 2009, indicele prezenta o valoare de -60,8 puncte. Cu toate ca asteptarile privind preturile se mentin in continuare la o valoare relativ scazuta, italienii au devenit in timpul crizei financiare si economice mult mai sensibili in ceea ce priveste preturile. Daca in decembrie 2010 doar circa o treime dintre consumatori manifestau ingrijorare din cauza inflatiei, trei luni mai tarziu ponderea acestora a crescut la 58%. Si aceasta in conditiile in care, comparativ cu alte tari, inflatia din Italia, situata in prezent la 2%, este relativ moderata.

In Romania, indicatorul se situeaza in prezent la 19,7 puncte. La mijlocul anului 2010, romanii au avut de suportat o majorare cu 5 puncte procentuale a taxei pe valoarea adaugata. Urmare a controverselor pe aceasta tema, asteptarile privind preturile au crescut la 14 puncte in august. In perioada urmatoare, insa, indicatorul s-a calmat, iar pana in ianuarie a scazut la cota de -15,3 puncte. In prezent, romanii anticipeaza noi majorari de impozite si de taxe, astfel incat asteptarile privind preturile au crescut in martie cu 29,7 puncte. Guvernul roman este supus in continuare unei puternice presiuni internationale pentru reducerea deficitului bugetar, avand in vedere ajutoarele financiare ce i-au fost acordate de catre Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana si Uniunea Europeana. La aceasta se adauga inflatia, care actualmente se situeaza la nivelul de 6%.

• Teama de inflatie tot mai pronuntata a consumatorilor europeni se rasfrange si asupra asteptarilor lor privind veniturile

In prezent, indicatorul este in scadere pe un front larg. Exceptie in acest sens face doar Romania, cu o crestere nesemnificativa, dupa ce in iunie 2010 indicatorul marcase aici un record negativ de -72,7 puncte. Pentru a pastra controlul asupra finantelor publice, guvernul roman a impus anul trecut un pachet de masuri severe de austeritate, incluzand reduceri in domeniul prestatiilor sociale si majorari ale impozitelor si taxelor. De asemenea, au fost reduse cu 25% retributiile salariatilor bugetari. Drept urmare s-a produs o scadere abrupta a asteptarilor cetatenilor in ceea ce priveste veniturile. Ulterior, incepand de la mijlocul anului, speranta prudenta ca recesiunea se va incheia in curand a determinat o crestere continua a indicatorului. In prezent, acesta se stabilizeaza la un nivel foarte scazut, respectiv -31,3 puncte. In februarie a fost acordata bugetarilor o crestere salariala de 15%, care a compensat cel putin in parte reducerile din anul precedent. Expertii prevad pentru cele noua luni ramase din acest an un usor reviriment economic.

In Germania, asteptarile privind veniturile se stabilizeaza la un nivel foarte ridicat. Actualmente, ele ating cota de 40,5 puncte. Germania a depasit criza economica intr-un mod uimitor de pozitiv. Chiar si in timpul recesiunii, datorita masurilor de extindere a aplicarii programului scurt de lucru si in urma programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii, intreprinderile au fost nevoite sa recurga doar nesemnificativ la concedieri. Astfel, ele au fost in masura sa reactioneze prompt cand cererea pe plan mondial s-a inviorat, in cursul anului trecut. Datorita excelentelor conditii-cadru create in plan economic, reducerii continue a somajului, cresterii puternice a produsului intern brut si amplificarii cererii in sectorul consumului privat, germanii prognozeaza si in acest an cresteri semnificative ale salariilor, situatie deja realizata in parte.

Cu cele -39,2 puncte ale sale, Franta inregistreaza cea mai slaba valoare in randul tarilor UE studiate. Din ianuarie 2010, valoarea indicatorului a scazut cu circa 30,6 puncte. Pe de o parte, Franta a depasit criza economica cu mai putine sechele decat unele dintre celelalte tari europene. Pe de alta parte, insa, faptul se datoreaza partial volumului enorm al programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii. Acestea au avut drept consecinta cresterea noii indatorari publice pe anul 2010 la 7,8% din produsul intern brut (PIB), fata de 3%, cat este permis conform criteriilor de stabilitate pentru zona euro. Datoria publica se ridica intre timp la 84% din PIB, dupa ce in 2008 fusese de 68%. Pentru anul curent, guvernul francez si-a stabilit ca sarcina principala diminuarea noii indatorari publice. Ca atare, consumatorii anticipeaza noi majorari de impozite si de taxe, care ar urma sa se repercuteze nemijlocit asupra venitului lor disponibil si, in consecinta, asupra nivelului lor de trai. Pe langa majorarile de impozite si de taxe, preocuparile de asanare a finantelor publice vizeaza si unele privilegii. Astfel, in ciuda protestelor vehemente ale populatiei, guvernul a majorat inca de anul trecut varsta de pensionare de la 60 la 62 de ani. Spre comparatie: in Germania, limita de varsta este deja de 67 de ani. Este de prevazut ca pe termen mediu si lung va fi reconsiderata si durata saptamanii de lucru, care conform legii este de 35 de ore.

• Corespunzator asteptarilor reduse privind veniturile, pe ansamblul Europei are loc si o diminuare a disponibilitatii de a cumpara
  
  

In prezent, acest indicator nu inregistreaza cresteri decat in Cehia, in Austria si in Italia. Dupa prabusirea suferita in anul precedent, Romania a inregistrat o usoara revigorare, iar in prezent se stabilizeaza – chiar daca la un nivel foarte scazut. In luna martie, indicatorul se cifreaza la -35,1 puncte. Valorile de departe cele mai ridicate le prezinta Austria cu 30,9 puncte si Germania cu 34,3 puncte.

• Cehia

Contrar celorlalte evolutii din Cehia, disponibilitatea de a cumpara creste in luna martie cu 7,8 puncte, ajungand la cota de -2,9 puncte. La nivelul consumatorilor cehi, criza economica s-a instalat cu intarziere, abia la sfarsitul anului 2009, atunci insa a fost puternic resimtita. In consecinta, cehii si-au modificat in mod fundamental comportamentul de cumparatori – trecand de la un consum dictat mai degraba de spontaneitate si de necesitatile curente la cumparaturi atent cumpanite. Calitatea a castigat net in importanta fata de cantitate. Incepand de la sfarsitul anului trecut, retinerea de la cumparaturi pare insa sa se atenueze. Din noiembrie, disponibilitatea de a cumpara a crescut cu mai bine de 17 puncte.

• Polonia:

Economia poloneza este antrenata puternic de cererea de pe piata interna. Drept urmare, ea nu a fost afectata de criza economica atat de puternic ca alte tari europene, ale caror economii erau mai puternic dependente de evolutia exporturilor. Astfel, Polonia s-a redresat in mod sesizabil de pe urma recesiunii economice inca de la sfarsitul anului 2009. Faptul este foarte clar evidentiat prin evolutia disponibilitatii de a cumpara. Incepand cu sfarsitul anului 2008, indicatorul a scazut de la 23,1 puncte in noiembrie la -26,7 in aprilie 2009. De atunci insa, disponibilitatea de a cumpara s-a amplificat din nou, in mod continuu, atingand in februarie maximul de pana in prezent, respectiv 25,5 puncte. Ulterior, indicatorul a inregistrat din nou pierderi, ajungand actualmente la cota de 16 puncte. Datele economice ale tarii se prezinta insa bine. Se estimeaza ca deficitul bugetar se va reduce in acest an de la 7,9% la 5,8%, iar in anul viitor la circa 4%. Expertii prevad pentru anul curent o crestere economica de 4,1%.

• Spania:

Este de presupus, de aceea, ca reculul disponibilitatii de a cumpara va fi doar de scurta durata.  In Spania, economia este deosebit de afectata de urmarile crizei financiare si de spargerea balonului de sapun al speculatiilor imobiliare. Preocuparea centrala a guvernului vizeaza in prezent mentinerea controlului asupra finantelor publice. In acest scop s-a recurs la reducerea drastica a cheltuielilor publice si la diminuarea salariilor si a pensiilor functionarilor publici, precum si a prestatiilor sociale. In paralel s-a procedat, de exemplu, la majorarea cu 2% a taxei pe valoare adaugata. La acestea se adauga o rata ridicata a somajului, fara perspectiva unei reduceri consistente in cursul acestui an. Spaniolii nu stiu ce le rezerva lunile imediat urmatoare. In consecinta, ei incearca sa-si mentina pe cat posibil rezervele, efectuand numai cumparaturile strict necesare. Cota de economisire este in mod corespunzator ridicata, atingand actualmente o pondere de 16%. Cu toate acestea, disponibilitatea de a cumpara a marcat in lunile trecute o anumita redresare la nivel scazut. Din decembrie 2010 pana in februarie 2011, indicatorul a crescut de la -11,2 puncte la 37,5 puncte. Pe de alta parte, permanenta dezbatere asupra eventualei necesitati ca Spania sa apeleze la ajutorul financiar de sub egida umbrelei financiare a UE continua sa-i dezorienteze pe consumatori. Drept urmare, indicatorul a marcat in luna martie o noua scadere la -10,7 puncte.

Aceasta este una din concluziile recentului studiu Europa Climate efectuat de GfK, care ofera in premiera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, preturile si veniturile, precum si asupra disponibilitatii de cumparare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Cehia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Romania si Spania. Aceste zece tari insumeaza circa 80% din populatia totala a celor 27 state membre ale UE.

In prezent, efectele crizei financiare si economice continua sa se manifeste in mod foarte diferit in diversele tari ale Uniunii Europene. In timp ce Germania s-a detasat pe deplin inca de anul trecut de evolutia celorlalte tari europene, alte state, mai ales Spania, Marea Britanie si majoritatea tarilor est-europene, resimt inca din plin urmarile recesiunii, care este cea mai grava de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace.

• Inflatia, tema dominanta in Europa in aceasta perioada

Cresterea preturilor de consum si costurile ridicate ale benzinei si titeiului impovareaza bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectata de aceste evolutii este Marea Britanie, unde inflatia s-a amplificat de la 3,3% in luna noiembrie a anului trecut la 4,4% in februarie 2011 – chiar daca intre timp s-a inregistrat o usoara scadere pana la cota de 4%. Banca Centrala Europeana a reactionat recent fata de cresterea inflatiei, procedand pentru prima data de la inceputul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de baza a dobanzii de referinta, care a ajuns astfel la 1,25%.

Cea de-a doua problema majora o constituie amploarea datoriei publice in diversele tari. A fost necesar, pe de o parte, ca in special tarile europene mari sa aloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiara. Pe de alta parte, toate guvernele nationale au fost nevoite sa disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activitatii economice. Actualmente, cea mai ridicata datorie publica in interiorul UE o inregistreaza Italia cu 118,9% din produsul intern brut.

• Masuri de austeritate controversate pentru combaterea recesiunii in Marea Britanie

Dintre tarile supuse analizei, doar germanii si austriecii pornesc de la premisa ca situatia economica se va ameliora simtitor. In luna martie, acest indicator se cifra in Austria la 38,2 puncte, iar in Germania chiar la 49,5 puncte. Dupa ce in intervalul iunie – noiembrie 2010 se inregistrase o crestere puternica, cu 60 de puncte, a asteptarilor privitoare la starea economiei, incepand din decembrie acestea s-au redus in Germania cu cca. 15 puncte. Valoarea indicatorului poate varia in principiu intre -100 si +100 de puncte.

In Spania, Romania si Austria, indicatorul a castigat in valoare, in timp ce in Cehia si in Bulgaria a suferit diminuari evidente. In prezent, Romania pare a se stabiliza la un nivel foarte scazut. Aici, asteptarile privind starea economica au crescut de la mijlocul anului trecut cu circa 34 de puncte ale indicatorului, situandu-se in prezent la o valoare de -37.3 puncte.

Criza financiara a produs in Marea Britanie efecte considerabile asupra economiei. Consumul privat, finantat intr-o masura considerabila prin credite, detine dintotdeauna o pondere foarte ridicata in produsul intern brut al acestei tari. Din cauza crizei economice, atat consumatorii, cat si numeroase intreprinderi s-au aflat in imposibilitatea de a-si onora creditele, ceea ce s-a repercutat asupra ansamblului economiei: preturile imobilelor au scazut drastic, somajul a crescut puternic, iar multe intreprinderi au trebuit sa declare faliment. Dupa ce la inceputul anului 2009 asteptarile privind starea economiei in Marea Britanie atinsesera recordul negativ de -57,8 puncte, in cursul anului a avut loc o anumita inviorare a economiei. In februarie 2010, indicatorul a fost de 31,4 puncte, atingand valoarea cea mai ridicata de dupa octombrie 1997. Incepand de anul trecut, guvernul britanic incearca sa recapete controlul asupra deficitului bugetar prin aplicarea unor programe severe de austeritate, in special in sectorul public. Cetatenii se tem ca prin aceste masuri de economisire ar putea aluneca intr-o noua recesiune, inca inainte ca economia sa-si revina din criza financiara. Totodata, insa, britanicii sunt profund divizati in ceea ce priveste politica cea mai adecvata pentru combaterea deficitului bugetar si a datoriei publice. O parte din acestia admit necesitatea promovarii de catre guvern a unor masuri radicale de austeritate, pe cand cealalta parte se pronunta mai degraba pentru o politica de orientare keynesiana, care sa stimuleze economia prin investitii publice. Aceasta dezbatere asupra modalitatii corecte de iesire din recesiune se manifesta si in aprecierile privind evolutia economiei. In cursul anului trecut si, din nou, in primul trimestru al anului curent, nivelul asteptarilor privind starea economiei a scazut in mod drastic, situandu-se actualmente la -29,9 puncte.

Economia Cehiei incepe sa-si revina incet din criza economica. Un aport considerabil in acest sens este datorat in special constructorului de automobile Skoda. Skoda este una dintre intreprinderile care influenteaza in mod esential dezvoltarea economiei cehe. In primul trimestru 2011, Skoda si-a sporit cifra de afaceri cu 21,4%. Cu toate acestea, pe ansamblu, starea de spirit in randul consumatorilor s-a deteriorat considerabil de la inceputul anului. Deocamdata, guvernul in exercitiu vizeaza combaterea datoriei publice ridicate. Momentan exista insa incertitudine cu privire la raporturile de forte dupa alegerile parlamentare ce vor avea loc in cursul acestui an, de care va depinde capacitatea guvernului de a-si pune in practica reformele. Aceasta stare de nesiguranta se repercuteaza si asupra perceptiei modului in care urmeaza sa evolueze economia ceha in lunile urmatoare. In plus, cetatenii se tem ca masurile de austeritate preconizate si majorarea impozitelor vor anula revigorarea abia conturata a economiei si ca somajul va creste in continuare. In consecinta, asteptarile privind starea economiei au scazut abrupt de la inceputul anului. Daca in ianuarie indicele prezenta inca o valoare de 9,6 puncte, in martie el s-a prabusit la cota de -29,6 puncte. Datorita reformelor avute in vedere, cehii isi vad periclitata si situatia financiara personala.