Social8 Ianuarie 201617:30

Lectura de 4 minute

Istoricul Ioan Piso ii cere ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, elaborarea unei legi care sa interzica utilizarea detectoarelor de metale de alte persoane decat cele care fac parte din institutiile stiintifice, spunand ca "apararea patrimoniului national e o chestiune de siguranta nationala".

Potrivit unei scrisori deschise adresate, vineri, ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, istoricul Ioan Piso, fost director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, arata ca, dupa Revolutie, "hoarde de detectoristi" au cutreierat intregul teritoriu al tarii, beneficiind de atitudinea pasiva sau chiar binevoitoare a autoritatilor.

"Un capitol aparte il voi dedica detectoristilor. Este un fenomen cunoscut si in alte tari, care insa la noi a facut ravagii. Indata dupa Revolutie, hoarde de detectoristi au cutreierat intregul teritoriu al tarii, beneficiind de atitudinea pasiva sau chiar binevoitoare a autoritatilor. Va rog, domnule ministru, sa initiati un proiect de lege prin care sa se interzica definitiv utilizarea detectoarelor de alte persoane decat cele facand parte din institutiile stiintifice specializate, iar de catre acestea numai conform eticii profesionale. Fundamentarea ar fi simpla: bogatiile subsolului ii apartin statului roman. Democratia nu inseamna dreptul neingradit de a fura. Nu-mi pasa daca vom fi parati la Bruxelles, de vreme ce apararea patrimoniului national este o chestiune de siguranta nationala", se arata in scrisoare.

Piso afirma ca in cazul celor care folosesc detectoare de metale in siturile arheologice, daca s-a scos o piesa din contextul sau arheologic, s-a pierdut jumatate din informatia stiintifica.

"In ciuda eforturilor laudabile ale unor politisti, procurori si specialisti in arheologie, un numar imens de piese, imposibil de apreciat, a fost pierdut pentru tara aceasta si pentru stiinta. Recuperarea bratarilor de aur, kosonilor sau a legilor municipale de la Troesmis a insemnat un mare succes, dar trebuie sa ne fie clar ca piesele gasite sunt numai niste faramituri din tot ce s-a furat. Acestea au putut fi recuperate fiindca amprenta locului de descoperire era clara. (…) Mereu vezi la televizor cate un «norocos» care a gasit pe undeva cate un tezaur, iar statul il fericeste cu o suma de bani. Dar daca nu il declara si il trimite in strainatate? Si intr-un caz si in celalalt contextul arheologic a fost distrus", sustine Ioan Piso, potrivit MEDIAFAX.

Citeste si:
Elon Musk și iubita lui, Grimes, forțați să schimbe prenumele...
Elon Musk și iubita lui,...

Totodata, istoricul clujean ii cere ministrului Culturii sa reconsidere intreaga problematica a Rosiei Montane si sa sprijine eforturile de a o include in lista UNESCO.

"Ministerul spaniol al Culturii a fost cel care a initiat asemenea proceduri pentru minele romane de aur de la Las Medulas, care astazi sunt vizitate de milioane de turisti, iar zona, una dintre cele mai sarace ale Spaniei, s-a ridicat datorita lor. Noi de ce nu am fi in stare?", scrie Piso.

El arata ca nu cunoaste vreo tara europeana in care "bataia de joc" la adresa monumentelor arheologice majore sa fie mai mare decat in Romania, facand un apel la Vlad Alexandrescu sa dispuna finantarea cercetarilor arheologice sistematice, cu consilierea unei Comisii Nationale de Arheologie competente, si sa reia proiectele de restaurare, sub supravegherea unei Comisii Nationale a Monumentelor si Siturilor Istorice, "care sa-si ia rolul in serios".

"In anii 1999-2000 l-am convins pe ministrul Ion Caramitru sa cumpere 16 hectare de ruine la Ulpia Traiana Sarmizegetusa si sa initieze un program de restaurari. Din 2001 programul a continuat mai mult homeopatic, pentru ca in 2006 sa fie sistat cu totul. Care a fost motivul? Ministrul Adrian Iorgulescu anuntase in 2005 ca anul 2006 va fi declarat «an Traian». Intre timp si-a amintit sau i s-a spus ca pe langa imparat mai exista un Traian. Despre anul Traian nu a mai suflat nimeni vreo vorba, iar restaurarile la Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost sistate", mai arata Ioan Piso.

Citeste si:
Vlad Alexandrescu, propus de USR pentru conducerea Senatului
Vlad Alexandrescu, propus de...

Istoricul clujean considera ca cele doua comisii subordonate Ministerului Culturii, si anume Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si Comisia Nationala de Arheologie, "trebuiesc drastic curatate de toti cei care, din slugarnicie, incompetenta sau conflict de interese, au luat decizii impotriva eticii profesionale" si a mai cerut ministrului Culturii sa le redea acestor comisii autonomia.

Ioan Piso a fost, intre 1998 - 2000, presedintele Comisiei Monumentelor si Siturilor Istorice pentru Transilvania, intre 1998 - 2003 membru al Comisiei Nationale de Arheologie, in perioada 1999 - 2001 membru al Comisiei Nationale a Monumentelor si Siturilor Istorice, iar intre 1997 - 2011 director al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca. In prezent, este profesor emerit la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii "Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.