Toata lumea este de acord ca cu cat intra mai devreme in contact cu literatura, cu atat va fi ulterior mai pasionat de lectura un copil.

Obiceiul de a citi copiilor povesti inca de la cea mai frageda varsta este unul foarte bun.
Multi parinti au inceput sa fie preocupati atat de forma povestirilor cat si de mesajul transmis prin continut: nu sunt unele povesti prea violente, prea sangeroase? Unele dintre ele nu cumva contin clisee periculoase pentru mintea in formare a copilului?
Exista mai multe abordari ale parintilor in ceea ce priveste aspectul acesta.

Parintii relaxati…mult prea relaxati oare?...

Unii sunt de parere ca putem sa le citim linistiti orice poveste de copii fara sa ne ingrijoram de efecte nocive, argumentand astfel:
Sa nu crestem copiii intr-un “bol de cristal”, cenzurand povestile si aratandu-le mereu doar partea buna a lumii, inclusiv a celei din basme, vor fi exagerat de sensibili.

Oricum copiii sunt supusi unui val de violenta provenind din expunere la TV: desene animate, filme, stiri cu limbaj sau continut violent, jocuri pe calculator, aplicatii pe tableta. E o falsa problema ca asa-zisa violenta din povesti i-ar putea afecta.

Parintele “aurita cale de mijloc”

Acestia nu vor evita toate povestile clasice, fie din literatura universala fie din cea romaneasa ci doar pe cele care ar putea avea un impact prea puternic asupra sensibilitatii unui copil.

Nimeni nu se simte confortabil auzind despre o fetita care moare dupa ce s-a chinuit sa se incalzeasca aprinzand bat dupa bat dintr-o cutie de chibrituri, privind cu jind in vitrine luxoase, deci “Fetita cu chibriturile” chiar nu este o lectura obligatorie pentru copii.

Nici “Hansel si Gretel”, alta clasica vestita, nu suna prea bine in sensul ca parintilor le va fi greu sa explice cum e posibil ca o mama sa isi abandoneze copiii intr-o padure fiindca nu mai avea ce le da de mancare si de ce are trecere carnea de om la vrajitoare! De asemenea scena cu capetele iezilor ranjind la geam, din “Capra cu trei iezi”, a tulburat copilaria multor adulti din ziua de azi deci probabil nu ar trebui sa-i expunem pe copiii nostri la acest pasaj.

Mai sunt unele povesti clasice precum “Pinocchio” sau “Mica sirena” care in variantele originale contin scene de groaza precum copilul Pinocchio sfarsind spanzurat sau sirena care se sinucide aruncandu-se in adancurile marii, din fericire pentru acestea exista variante prescurtate adaptate varstei si sensibilitatii copiilor.

Citeste si:
Puya și Melinda, în stare de șoc la America Express. Poveștile...
Puya și Melinda, în stare de...

In general povestile lui Hans Christian Andersen, desi intr-adevar pline de fantezie si originale, au scene de o cruzime rara, cum ar fi “Klaus cel mic si Klaus cel mare” unde personajele omoara cai cu ciocanul si ii jupoaie de piele. Din fericire nu e nevoie sa renuntam la toate povestile lui, el avand si dintre cele mai “rezonabile” precum “Printesa si mazarea” sau“Ratusca cea urata”.

Citeste mai multe in CLUBUL BEBELUSILOR.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.