Biserica Greco-Catolica cere sa fie trecuta in Constitutie la constituirea statului

Cele doua amendamente sunt mentionate intr-o scrisoare trimisa miercuri de liderul Bisericii Greco-Catolice, cardinalul Lucian Mureșan, lui Crin Antonescu, președinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției.

"Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Roman, identitatea naționala și limba romana in formele pe care le cunoaștem astazi nu ar fi existat", spune cardinalul Lucian, in argumentarea primului amendament, potrivit MEDIAFAX.

In scrisoarea trimisa lui Antonescu se arata ca, in cazul in care viitoarea Constituție sau preambulul acesteia va contine articolul "Romania recunoaște rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale", acesta sa fie completat astfel: "Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale".

In acest context, cardinalul Lucian face, in scrisoare, o incursiune istorica pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima data termenul de «națiune romana» la 1737", continuand cu Școala Ardeleana, care a "format constiinta nationala romaneasca", inlocuirea de catre Biserica Greco-Catolica a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naționala de la 1848 și terminand cu aportul in Unirea de la 1918 și lupta impotriva "comunismului si sovietizarii tarii".

In legatura cu al doilea amendament propus, liderul Bisericii Greco-Catolice spune in scrisoare ca "textul Constitutiei din 2003 nu defineste in termeni pozitivi ce e libertatea de constiinta sau religie, ceea ce face acesti termeni neclari".

Citeste si:

Statul vrea miliardul de la OMV Petrom. Soluția găsită

In aceste conditii, se propune inlocuirea art. 29 din Constitutia din 2003 ("Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc") cu textul bazat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului: "Statul garanteaza dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor".

Citeste si:

Arheologia crimei. Misterul morții episcopului Grigorie Leu al...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe