2 Iulie 2018 , 15:42 in Politica
Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justitiei ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala si care aduc o atingere semnificativa valorilor sociale ocrotite de lege. Consecinta ar fi aceea ca procurorii vor fi obligati sa inchida numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescriptiei, arata DNA.

Astfel, infractiunea de abuz in serviciu ar urma sa fie definita ca „fapta functionarului public, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, care refuza sa indeplineasca un act sau il indeplineste prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, ordonanta de urgenta sau ordonanta de guvern, in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva, mai mare decat echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vatamare constatata in mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani sau cu amenda”, mentioneaza sursa citata.

Din analiza facuta la nivelul DNA au rezultat urmatoarele:

a) Impunerea conditiei ca fapta sa fie savarsita in scopul obtinerii unui folos de catre functionarul public sau de o persoana apropiata acestuia restrange extrem de mult domeniul de aplicare a infractiunii.

"Spre exemplu, in cursul anului 2017, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata a unor inculpati pentru savarsirea a 215 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminara a acestor cauze, realizata pana in acest moment, nu a fost identificat niciun dosar in care autorul sa fi urmarit obtinerea unui folos personal, astfel incat includerea conditiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de solutii de achitare in toate dosarele cu care a fost sesizata instanta pentru savarsirea acestei infractiuni, inclusiv in situatiile unde s-au dispus deja condamnari definitive. Similar, vor fi adoptate solutii de clasare in dosarele aflate pe rolul organelor de urmarire penala avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu.

Astfel, indiferent de gravitatea incalcarii legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele functionarilor publici nu vor mai atrage raspunderea penala.

b) Cerinta ca prejudiciul sa fi fost constatat in mod definitiv prin act al organului competent restrange si mai mult sfera potentiala de aplicare a infractiunii si incalca mai multe prevederi constitutionale.

Prin introducerea unei asemenea conditii in continutul infractiunii se creeaza premisele ca efectuarea actului de justitie sa poata fi impiedicata de catre persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, daca organul de urmarire penala este sesizat ca un ministru a savarsit o fapta de abuz in serviciu, trimiterea in judecata ar fi conditionata de existenta unui act constatator al prejudiciului intocmit de un organ care se poate afla in subordinea sau sub influenta acestui ministru.

Singurul organ competent sa constate elemente de fapt care intra in continutul unei infractiuni este instanta de judecata. Numai judecatorul, analizand probele administrate si facand aplicarea legii, poate stabili in mod definitiv daca o anumita fapta a produs sau nu un prejudiciu, iar acest rationament nu poate fi conditionat de existenta unui act administrativ anterior hotararii judecatoresti.
Prevederea este contrara dispozitiilor art. 124 alin. 3 din Constitutie, care prevad ca judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Daca legea sanctioneaza o anumita fapta, decizia judecatorului nu poate depinde de manifestarea de vointa a unui organ administrativ.

De asemenea, textul propus nu respecta cerintele constitutionale de previzibilitate a legii, in conditiile in care nu indica organele care ar avea competenta sa constate existenta prejudiciilor.

c) Reducerea limitelor de pedeapsa prevazute pentru infractiune va avea ca efect reducerea semnificativa a termenelor de prescriptie a raspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.

In conditiile in care aceste fapte sunt in mod uzual descoperite la mult timp dupa savarsirea lor, de obicei dupa schimbarea conducerii institutiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infractiunii de abuz in serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situatii in care tragerea la raspundere penala va fi impiedicata ca urmare a intervenirii prescriptiei, atat in cauze aflate in curs de urmarire penala, cat si pe rolul instantelor, urmand sa se inregistreze numeroase solutii de clasare si incetare a procesului penal.

Prezenta evaluare a fost transmisa la data de 2 iulie 2018 catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie".



Te-ar putea interesa si:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Facebook Twitter

Aboneaza-te la 9AM sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului DNA: Modificarea articolului privind abuzul in serviciu ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte.


Ultima ora din Politica pe 9AM