Sultanatul Femeilor: ”Urmașele” lui Hurrem care au condus Imperiul Otoman din umbră

Într-un stat islamic profund patriarhal, în care haremul era văzut ca un spațiu strict domestic, femeile din Palatul Topkapi au reușit, timp de peste un secol, să influențeze politica, să controleze economia și chiar să decidă soarta imperiului. Prin inteligență, diplomație și, uneori, manipulare, ele au condus din umbră un imperiu vast și puternic. Acesta este parcursul lor, cronologic și documentat, în cadrul unei epoci care a schimbat pentru totdeauna echilibrul puterii otomane.

1541: Hürrem Sultan – începutul unei revoluții tăcute

Totul a început cu Hürrem Sultan, cunoscută și sub numele de Roxelana, o sclavă de origine slavă sau ruteană, adusă în haremul lui Soliman Magnificul. Într-un gest fără precedent în tradiția otomană, Soliman a ales să o elibereze din sclavie și să o ia de soție, încălcând obiceiul sultanilor de a nu se căsători niciodată oficial.

Hürrem nu a fost doar o favorită a sultanului – ea a fost consiliera lui politică, a influențat decizii majore de stat și a declanșat o schimbare profundă în structura de putere a haremului. A avut cinci copii, dintre care unul, Selim al II-lea, a urcat pe tron. Hürrem a corespondat cu lideri politici ai vremii și a avut o influență majoră în relațiile diplomatice cu Polonia și Persia. Moartea ei, în 1558, nu a pus capăt impactului ei – ci a deschis calea pentru o nouă generație de femei influente.

1574–1583: Nurbanu Sultan – matroana imperiului

După moartea lui Hürrem, locul său a fost ocupat de o altă figură puternică: Nurbanu Sultan, mama lui Murad al III-lea. Nurbanu a devenit Valide Sultan (mama sultanului) și, odată cu această funcție, a preluat un rol esențial în guvernare. Se crede că ar fi fost de origine venețiană și că, în timpul domniei fiului ei, a menținut o relație secretă și strânsă cu Republica Venețiană, influențând politica externă a imperiului în favoarea acesteia.

Citește continuare pe kudika.ro

Despre autor:

Redactia 9AM

Mai multe