INS: Romanii au consumat in 2018 mai multe produse de origine vegetala

Potrivit INS, cele mai mari ponderi in consumul mediu net zilnic pe cap de locuitor le-au avut laptele si produsele din lapte (30,6%), legumele si produsele din legume (17,0%), cerealele si produsele din cereale (16,1%), fructele si produsele din fructe (10,6%), cartofii (9,5%) si carnea si produsele din carne (7,2%); aceste sase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.

In anul 2018, o persoana a consumat, in medie pe zi, 2.315 grame alimente, mai mult cu 85 grame fata de anul precedent, din care: 1.391 grame (+57 grame fata de anul precedent) alimente de origine vegetala si 924 grame alimente de origine animala (+28 grame fata de anul precedent).

Conform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidentiata prin continutul in calorii si factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea functiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) si factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesara organismului uman se realizeaza, in special, prin consumul de glucide si lipide, proteinele avand un rol deosebit in crestere. Conform unor studii referitoare la nutritie, proportia substantelor nutritive intr-o ratie calorica echilibrata (pentru adultul sanatos) trebuie sa fie de: 10 - 15% (13% in medie) proteine; 25 - 30% (28% in medie) lipide; 55 - 65% (60% in medie) glucide.

Avand in vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor in anul 2018 poate fi considerat echilibrat si s-a situat: - peste medie la proteine; proportia caloriilor provenite din proteine in consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depasind usor limita superioara; proportia caloriilor provenite din lipide in consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; sub medie la glucide; proportia caloriilor provenite din glucide in consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.

Consumul mediu anual de cereale si produse din cereale, in scadere

Studiul arata ca, in 2018, comparativ cu 2017, consumul mediu anual pe locuitor a inregistrat atat scaderi, cat si cresteri la grupele de produse de origine vegetala. Astfel, consumul mediu anual de cereale si produse din cereale (in echivalent boabe) pe locuitor, a inregistrat o scadere de 2,8 kg, fata de anul precedent. Atat consumul mediu anual de grau si secara si produse din grau si secara (in echivalent boabe) pe locuitor, cat si consumul mediu anual de porumb si produse din porumb (in echivalent boabe) pe locuitor, au inregistrat scaderi de 1,4 kg, respectiv de 1,3 kg.

Citeste si:

4 moduri inteligente prin care poți reduce consumul de energie...

Comparativ cu anul precedent, consumul mediu anual de orez, pe locuitor, a scazut cu 0,1 kg. Consumul mediu anual de legume, produse din legume (in echivalent legume proaspete), leguminoase boabe si pepeni, pe locuitor, a inregistrat o crestere, de 14,4 kg, fata de anul precedent. Aceasta evolutie s-a datorat cresterii consumurilor medii anuale pe locuitor de: tomate (+3,8 kg), ceapa uscata (+2,8 kg), varza (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), radacinoase comestibile (+1,1 kg), castraveti (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) si usturoi uscat (+0,1 kg). S-au inregistrat scaderi ale consumurilor medii anuale, pe locuitor la: mazare verde (-0,7 kg) si fasole verde (-0,4 kg).

Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scazut cu 1,1 kg in 2018, comparativ cu anul precedent. Consumul mediu anual de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) in 2018, comparativ cu anul precedent, in principal datorita cresterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cirese-visine (+1,7 kg) si struguri (+0,6 kg). Scaderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au inregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).

Citeste si:

Iulia Albu dă de pământ cu vedetele care promovează clinici și...

Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzare, pere si alte fructe indigene) a fost in crestere. La categoria fructe meridionale si exotice fata de anul precedent s-au inregistrat cresteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg, potrivit Agerpres.

In ceea ce priveste consumul mediu anual de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) pe locuitor, acesta a scazut cu 0,3 kg in anul 2018 comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grasimi vegetale, pe locuitor, a scazut comparativ cu anul precedent.

Consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg in anul 2018 comparativ cu anul precedent, iar consumul mediu anual de margarina, pe locuitor, a scazut cu 0,7 kg in anul 2018 comparativ cu anul precedent.

De asemenea, consumul mediu anual de produse de origine animala, pe locuitor, a inregistrat atat cresteri, cat si scaderi la majoritatea componentelor. Consumul mediu anual de carne, produse din carne si organe comestibile (in echivalent carne proaspata), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg.

Citeste si:

INS: Rata șomajului din România a ajuns în august la 5,4%, în...

Evolutia componentelor consumului mediu anual de carne, produse din carne si organe comestibile se prezinta astfel: s-au inregistrat cresteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne si produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasare (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) si la alte feluri de carne (+1,0 kg). Scaderi s-au inregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) si la cel de carne si produse din carne de ovine - caprine (-0,1 kg). Consumul mediu anual, pe locuitor, de peste si produse din peste (in echivalent peste proaspat) a crescut cu 0,4 kg fata de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte si produse din lapte, in echivalent lapte de 3,5% grasime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri in anul 2018. Consumul mediu anual, pe locuitor, de oua a scazut cu 19 bucati fata de anul precedent.

Citeste si:

Scenariu 2050: Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe