Cartea de identitate electronica incalca drepturile omului?

Membrii APADOR-CH, prezenti la dezbaterea pe tema introducerii cartii electronice de identitate organizata la sediul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), au aratat ca, in primul rand, actul normativ propus de minister nu respecta prevederile Legii 52 pentru ca nu a fost publicat cu 30 de zile inainte de a fi supus aprobarii.

Totodata, OUG care reglementeaza implementarea sistemului de carti electronice de identitate contravine prevederilor Constitutiei, spun reprezentantii APADOR-CH, pentru ca incalca dreptul la viata privata.

Acestia au aratat ca nu se justifica prelevarea obligatorie de amprente cetatenilor, motivand ca oamenii ar fi tratati ca niste infractori. In plus, membrii ONG-ului au precizat ca nu exista dreptul de optiune al cetatenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind ca oamenii au toate garantiile sa se indoiasca privind respectarea drepturilor sale.

"Este dreptul omului sa nu fie supus unui experiment. Trebuie sa existe dreptul de a alege intre cele doua carti de identitate. Lasati oamenii sa aleaga si daca sunt suficiente garantii pentru aceste carti de identitate, atunci le vom adopta cu totii, dar nu de la inceput, cum vreti dumneavoastra", a spus un reprezentant al ONG-ului.

Nu in ultimul rand, reprezentantii societatii civile au criticat faptul ca prea multe institutii ale statului au acces la o multitudine de date personale.

Drept raspuns, comisarul-sef Sorin Balasa, de la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, a spus ca procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronica nu este asemanator celui aplicat infractorilor.

"Sunt dispozitive electronice, care retin imaginea digitala a amprentelor de la doua degete. Nu este o amprentare propriu-zisa, iar datele acestea nu sunt stocate intr-un sistem extern, ele sunt folosite doar in realizarea cartii de identitate si raman in cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparatii, in caz de necesitate, intre datele stocate de cip si amprentele persoanelor care detin cadrul", a spus Sorin Balasa.

Citeste si:

Romanii pot opta intre CI si actul biometric

El a mai spus ca documentele de identitate aflate, in prezent, in circulatie au fost realizate in anii '90 si pot fi usor falsificate. Totodata, o serie de falsuri constatate de politisti in ultima vreme au fost realizate prin insusirea unei carti de identitate reale de catre infractori, actele apartinand, de fapt, unor persoane care seamana cu acestia.

Balasa a mentionat ca, in 2009, falsurile de identitate au crescut cu aproximativ sapte la suta fata de anul 2008 si ca tehnicile de falsificare au avansat, iar preturile echipamentelor folosite de infractori au scazut.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe