Problema autonomiei trece graniţa

AnunŢul că prima vizită oficială a lui Călin Popescu Tăriceanu in calitate de şef al Executivului, va fi la Budapesta a dat apă la moară organizaţiilor maghiare din Romania care susţin autonomia teritorială. Ca urmare a solicitărilor publice ale acestora, subiectul in cauză va figura inevitabil pe agenda discuţiilor cu premierul ungar, Ferenc Gyurcsany. Programul guvernamental al Cabinetului Tăriceanu, aprobat de Parlamentul Romaniei, cuprinde ideea elaborării unei legi a minorităţilor, in care sint incluse şi autonomia culturală, dar şi o autonomie administrativă, bazată pe procesul de descentralizare. Cu toate acestea, incă din primele zile ale mandatului său, premierul Tăriceanu a exclus posibilitatea acordării autonomiei teritoriale acordate pe criterii entice, subliniind faptul că autonomia administrativă va fi in slujba tuturor regiunilor din Romania, "dar nu va fi niciodată acordată pe criterii entice". Aşa se şi explică solicitările publice ale anumitor organizaţii maghiare exact in preziua vizitei lui Tăriceanu.

Militanţi pentru autonomie

Intr-o scrisoare trimisă recent preşedintelui UDMR, Marko Bela, liderul platformei "Iniţiativa Maghiară Ardeleană din Uniune", Katona Adam, i-a cerut acestuia să insiste pe lingă preşedintele Traian Băsescu pentru obţinerea unor garanţii de realizare a ideii de autonomie pe 3 paliere - autonomie culturală, etnică şi teritorială. "Increderea clară acordată Uniunii la alegerile din toamnă de comunitatea minorităţii naţionale maghiare din Romania şi persoanei tale te constringe să reprezinţi cit mai eficace interesele alegătorilor, in mod concret avind in vedere cele două principii strategice ale UDMR: autonomia şi dubla cetăţenie", mai spune Katona Adam. Răspunsul preşedintelui Uniunii, Marko Bela, nu a intirziat să apară. "In programul UDMR figurează autonomia culturală. Celelalte minorităţi au fost de acord cu o lege a minorităţilor in care să figureze autonomia culturală. E nevoie de o autonomie locală reală, printr-o descentralizare reală, inclusiv bugetară.

Dacă se realizează autonomia, trebuie să fie una specifică zonelor", a declarat simbătă preşedintele UDMR. Mult mai radicali in această problemă, Consiliul Naţional al Secuilor şi Uniunea Civică Maghiară au anunţat tot simbătă, cu două zile inaintea vizitei premierului Tăriceanu la Budapesta, că vor organiza in data de 29 ianuarie in Gheorgheni şi in localităţile din zona judeţului Harghita un referendum privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Gazda Zoltan, preşedintele UCM Covasna, adăugind că un asemenea referendum va fi organizat cit de curind şi in judeţul Covasna. Mai mult, Consiliul Naţional al Secuilor Gheorgheni a anunţat că februarie va fi declarată "Luna Autonomiei", in localităţile din zonă organizindu-se forumuri al căror subiect va fi ideea de autonomie.

Filmul ce incinge spiritele

Tot in această perioadă a vizitei premierului in Ungaria, asistăm la mulţimea de controverse apărute pe marginea filmului documentar "Trianon trăieşte printre noi" al regizorului Koltay Gabor. Difuzarea in oraşele din Ardeal a acestui film a adus implicarea in scandal a autorităţior statului, ministrul Culturii, Mona Muscă, sesizind Ministerul de Interne, ceea ce a dus la amendarea a două persoane cu cite 50 de milioane de lei pentru difuzarea filmului la Odorheiul Secuiesc şi la Miercurea Ciuc. Şi prefectul de Cluj, Mihail Hirdău, a inaintat o plingere către Parchetul de pe lingă Curtea de Apel Cluj cerindu-i procurorului general, Ilie Narita, să ia măsurile legale in legătură cu difuzarea acestui film.