Studiu FS: Romania nu e pregatita sa voteze prin internet

Fundatia Soros Romania a lansat joi un volum care cuprinde trei studii despre reprezentarea romanilor din strainatate si metode alternative de vot, intitulate "Implementarea unor metode de vot alternative in Romania intre necesitate, utilitate si fezabilitate", "Votul Diasporei - un drept refuzat" si "Reprezentarea politica si votul romanilor din strainatate". Evenimentul a fost organizat sub patronajul presedintei Camerei Deputatilor, Roberta Anastase.

"Pana la implementarea unor reforme de fond, orice discutie despre introducerea unor metode de vot alternative este prematura", au constatat autorii, referindu-se in special la reforma aparatului birocratic, o evidenta a populatiei mult mai buna, introducerea unor carti de identitate mult mai greu de falsificat, investitii in infrastructura sau cresterea gradului de incredere a populatiei in modul de functionare a institutiilor statului.

Studiul mai atrage atentia ca votul postal si votul pe internet sunt doua metode de vot care pot constitui o alternativa la votul clasic, dar nu fara probleme. In particular, acestea ar putea facilita votul cetatenilor din diaspora, dar, diin pacate, atat experienta votului postal, cat si cea a votului pe internet nu a fost intotdeauna lipsita de probleme, chiar si in tari in care conditiile socio-economice, institutionale si tehnologice sunt mult mai favorabile pentru implementarea lor decat in Romania, transmite NewsIn.

Ideea introducerii, pentru cetatenii din strainatate, a unor proceduri de vot complementare sistemului actual (votul in persoana la ambasada/ consulat) este orientata catre facilitarea accesului alegatorilor la exercitarea acestui drept si, implicit, catre cresterea ratei participarii la vot a diasporei, explica studiul. De asemenea, introducerea metodelor alternative (votul prin posta, votul prin delegare sau prin reprezentant, votul electronic, votul prin fax) ar reprezenta o tentativa de a reduce costurile pe care alegatorii romani le suporta pentru a lua parte la procesul electoral, fie ca este vorba de consum de timp sau cheltuieli de deplasare.

"In acest sens, este plauzibil sa consideram ca distanta fizica dintre locul de rezidenta in tara gazda si cea mai apropiata sectie de votare sa fie aspectul luat in considerare in reglementarea unui sistem de votare care sa ofere mai multe metode accesibile alegatorilor. Insa pentru a putea crea un asemenea sistem, este absolut necesar un mecanism de inregistrare a alegatorilor romani din strainatate, care sa furnizeze informatiile necesare identificarii spatiale a potentialilor votanti", se subliniaza in document.

"Noua lege electorala, adoptata anul trecut, are restrictii puternice cu privire la localitatea in care un cetatean poate sa-si exercite votul, mai exact stipuleaza ca o poate face doar acolo unde are domiciliul inscris in actul de identitate. Aceste limite sunt justificate prin nevoia de a elimina frauda electorala. Cu alte cuvinte, ineficienta statului de a verifica, identifica si sanctiona frauda este acoperita printr-o limitare administrativa a dreptului de vot", constata studiile Soros.

Ca propuneri concrete pentru stimularea votului diasporei, studiul indica patru posibilitati: recensamantul romanilor din strainatate, votul prin corespondenta, votul electronic si campaniile de informare. "Primul pas necesar pentru a asigura romanilor din strainatate posibilitatea reala, nu numai dreptul formal, de a vota, este inregistrarea lor oficiala intr-un registru de evidenta a populatiei romanesti in afara granitelor. S-a observat ca documentele necesare demonstrarii resedintei constituie mai degraba o piedica decat o premisa pentru excitarea dreptului constitutional la vot. In plus, actele necesare demonstrarii resedintei sunt diferite de la o tara la alta. Solutia ar fi inscrierea pe liste suplimentare, lucru posibil doar in cazul unui referendum, nu si in cazul alegerilor cu colegii uninominale, asa cum a demonstrat scrutinul din noiembrie 2008", au observat autorii studiilor.

In ceea ce priveste votul prin corespondenta, studiile citate arata ca un model care ar trebui studiat si ulterior adaptat realitatii romanesti poate fi cel italian. Caracteristicile diasporei romanesti sunt asemanatoare si compatibile cu cele ale comunitatii de italieni din strainatate, in primul rand ca numar si ca ampla repartizare geografica. Cetatenii italieni cu domiciliul in strainatate si inscrisi la AIRE (Evidenta italiana) au dreptul sa-si exercite votul la toate consultatiile electorale si referendare care se desfasoara in Italia.

---

Despre autor: