Liderii europeni au ajuns la un compromis in privinta investitiilor in proiecte de energie

"Am ajuns la un compromis la care poate subscrie toata lumea", a declarat, in finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles, premierul ceh Mirek Topolanek, a carui tara detine presedintia UE.

Acest acord se refera la un pachet de 5 miliarde de euro destinati cu precadere unor proiecte de infrastructura in energie. Aceste proiecte energetice vor primi 4 miliarde de euro, in timp ce restul banilor vor fi alocati imbunatatirii accesului in zonele rurale la internet cu debit mare.

Tarile europene negociaza fara succes de peste trei luni in privinta acestor proiecte, care constituie singura contributie din bugetul Uniunii Europene la eforturile de relansare economica in cadrul blocului european. Marea majoritate a masurilor de contracarare a crizei economice sunt luate pe plan national.

UE nu a iesit avantajata in urma acestei perioade de negocieri acerbe in timpul carora fiecare stat a incercat sa-si protejeze banii proprii, cu atat mai mult cu cat sumele puse in joc raman nesemnificative in raport cu sutele de miliarde de euro cheltuite, pe de alta parte, de fiecare stat pentru a-si sustine bancile sau activitatile economice pe plan mondial, potrivit NewsIn.

Dificultatile pe care tarile europene le-au intampinat in a se pune de acord "sunt foarte grave, pentru ca arata cu adevarat incapacitatea Europei de a actiona" in special din cauza procedurilor sale greoaie de luare a deciziilor, considera directorul centrului de analize Bruegel, Jean Pisani-Ferry.

Majoritatea guvernelor europene au avut mari reticente in a accepta aceasta contributie, pentru ca sunt de parere ca proiectele aflate in discutie sunt unele pe termen lung, in timp ce urgenta relansarii economice este imediata.

Pentru a surmonta blocajul, a fost gasit un compromis care prevede aplicarea unor conditii stricte in cazul proiectelor energetice - banii vor trebui cheltuiti in doi ani, adica pana la sfarsitul anului 2010, ceea ce nu este asa de simplu in cazul mai multor proiecte, a caror demarare ramane inca o perspectiva indepartata. Este in special cazul proiectului Nabucco, gazoduct destinat sa transporte incepand din 2013 gaz din Marea Caspica spre Europa si sa reduca dependenta europeana de gazul rusesc.

Proiectul este inca departe de faza de investitii, pentru ca promotorii sai nu sunt siguri ca au suficient gaz care sa fie tranzitat catre Europa pentru a justifica cheltuielile.

Germania s-a numarat printre criticii cei mai fermi ai ideii de a include proiectul Nabucco in planul de relansare, dar in cele din urma gazoductul va primi de la UE 200 de milioane de euro dintr-un cost total estimat in prezent la 8 miliarde de euro.

Textul proiectului de concluzii ale summitului stipuleaza ca este absolut necesar sa fie indeplinit un criteriu de "maturitate" pentru ca proiectele energetice sa poata primi finantare europeana. Astfel, un proiect va trebui sa "atinga stadiul de investitii si sa antreneze aporturi substantiale de fonduri pana la sfarsitul anului 2010", potrivit acestei clauze.

Conditia rapiditatii risca de facto sa excluda de la finantare o buna parte dintre proiecte si sa limiteze, pe de alta parte, amploarea unui proiect. Cea mai mare parte a tarilor au ramas prea putin convinse de acest pachet financiar pentru care Comisia a facut un lobby intens. Insa din punct de vedere politic, costul unui esec ar fi fost foarte ridicat pentru UE in acest moment in care traverseaza cea mai grava recesiune de peste 60 de ani si cand alegatorii irlandezi - care urmeaza sa se pronunte din nou asupra Tratatului de la Lisabona, pe care initial l-au respins - trebuie convinsi ca UE functioneaza si nu este o institutie prada blocajului. Dorinta de "a scapa de aceasta poveste" a prevalat, a explicat un diplomat european de rang inalt.

Romania si mai multe alte tari nu erau de acord cu faptul ca in proiectul de concluzii nominalizarea efectiva a proiectului Nabucco fusese inlocuita luni cu sintagma "coridoare energetice sudice", ceea ce ar fi insemnat ca cei 200 de milioane de euro alocati pentru gazoduct sa fie impartiti si cu alte proiecte energetice, cum ar fi conducta Turcia-Grecia-Italia.

Liderii europeni au respins insa ferm joi apelurile FMI si SUA in favoarea unui efort suplimentar pentru relansarea economiei mondiale, multumindu-se sa accepte doar finantarea foarte limitata a unor proiecte in energie.

Pe de alta parte, tarile UE pareau joi seara aproape de un acord pentru o suplimentare a contributiei la Fondul Monetar International cu circa 75 de miliarde de dolari, insa liderii europeni refuza in continuare principala solicitare a Statelor Unite - nu se pune problema de a se lansa in planuri bugetare suplimentare de relansare economica de mare anvergura.

"Ma opun ca noi, europenii sa dam curs dorintei americane de a avea programe de relansare si mai masive", a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. La randul sau, cancelarul german Angela Merkel considera ca planurile actuale de relansare "sunt suficiente si ca trebuie mai intai ca ele sa fie lasate sa aiba efect".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe