Piata petrolului: Cronologia euforiei

Aflat la inceputul anului trecut intr-un turneu in Orientul Mijlociu, presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a pledat in Arabia Saudita in favoarea unei majorari a productiei de petrol de catre OPEC, pe fondul temerilor conform carora o cotatie situata aproape de $100 pe baril ar induce efecte negative asupra economiei. In replica, ministrul petrolului al Arabiei Saudite, Ali al-Naimi, a declarat ca OPEC va ajusta nivelul productiei in functie de propriile nevoi ale pietei, apreciind totodata ca pana la $30 din pretul petrolului de la acel moment se datora speculatorilor.

Cele doua viziuni mentionate mai sus, exprimate de catre doi oficiali de top din cadrul OPEC, m-au facut sa ma concentrez pe 27 februarie pentru prima data asupra pietei petrolului in articolul aparut pe acest site cu titlul "Pentru OPEC speculatorii devin scuza perfecta". Pretul futures al petrolului cotat la New York Mercantile Exchange cu scadenta cea mai apropiata de-abia depasise nivelul de $100 pe baril.

Pe 23 aprilie am revizitat premisele materialului de mai sus, notand ca in perceptia mea piata petrolului devenise hiper-speculativa pe fondul unor aprecieri de pret impulsive notate si in alte piete importante de marfuri si al unei deprecieri generalizate a dolarului american. La NYMEX cotatia contractului cu scadenta cea mai apropiata se apropia de $120 pe baril.

Daca intr-un stagiu timpuriu consumat deja - scriam atunci - relatia dintre cererea si oferta fizice a contat pentru consolidarea unui trend ascendent, in primele luni ale anului trecut percepeam ca relatia dintre cererea si oferta pur speculative era cea determinanta. Miscarile de piata hiper-speculative, situatii in care pozitionarea participantilor devine justificata de insasi dinamica pretului, nu mai pot fi explicate rezonabil via fundamente economice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe