Care vor fi conditiile imprumutului FMI?

Acordul UE-FMI cu Romania va fi anuntat in cursul acestei saptamani, a declarat la Bruxelles comisarul european pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia. "Negociem si sper ca vom anunta un acord cu Romania saptamana viitoare", a spus Almunia duminica, aflat la Brussels Forum, o conferinta pe teme transatlantice organizata de German Marshall Fund of the United States.

Guvernul ia in calcul, in cadrul negocierilor pentru un eventual imprumut de la FMI si Comisia Europeana, o prognoza de contractie a economiei cu 1,5 pana la 3% si un deficit bugetar de maximum 4,2% din PIB in 2009, declarau duminica surse guvernamentale, informeaza NewsIn.

Wall-Street noteaza ca, reprezentantii Guvernului au discutat ieri (n.r. luni, 23 martie 2009) cu delegatia FMI principiile scrisorii de intentie pe care autoritatile de la Bucuresti o vor trimite Fondului, documentul urmand sa intre in dezbaterea Guvernului maine, a anuntat premierul Emil Boc, in timp ce presedintele PSD, Mircea Geoana, a sustinut ca Acordul cu FMI este unul din cele mai avantajoase imprumuturi acordate tarilor din aceasta zona.

"In esenta, acest acord pastreaza un echilibru intre componenta economica si componenta sociala, asta inseamna ca pe de o parte, sprijinim mediul de afaceri, nu marim cota unica, TVA, contribuim la majorarea rezervelor nationale astfel incat sa existe o rezerva de lichiditati pentru a sustine activitatea economica, iar pe de alta parte, prin continutul acordului, protejam categoriile cele mai defavorizate si cu pensii si salarii mici, astfel incat aceste vremuri de criza sa nu-i loveasca pe cei care sunt mai vulnerabili", a declarat premierul Boc, la finalul unei reuniuni a coalitiei de guvernamant, unde au participat si membrii comitetului interministerial.

El a sustinut ca discutiile de pana acum vor duce la "cea mai buna forma de acord pe care o putea avea Romania intr-un acord cu FMI" si ca banii din exterior vor folosi pentru pastrarea locurilor de munca, reluarea creditarii si repunerea economiei in functiune.

In aceiasi ordine de idei, presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Viena, ca, in acordul care se va incheia cu FMI si UE, Romania nu renunta la cota unica de impozitare, nu trebuie sa creasca TVA-ul si nu sunt prevazute reduceri de pensii si salarii, ceea ce arata ca tara noastra nu si-a pus o centura de salvare, informeaza NewsIn.

"Romania nu si-a pus o centura de salvare prin acordul cu FMI si UE, repet, Romania nu si-a pus o centura de salvare, Romania si-a pus o centura de siguranta, si asta pentru ca foarte putini analisti pot face precizari asupra evolutiei crizei. Am sa va aduc si proba faptului ca este vorba despre o centura de siguranta, si nu de salvare, prin invitarea sa cititi, imediat ce va fi dat publicitatii, acordul dintre Romania si Fond si veti constata ca sunt cateva elemente care nu sunt specifice unei tari care trebuie salvate", a declarat seful statului.

"Nu avem conditii, in urma expertizei Fondului, care sa alerteze pe cineva ca ni se pune o centura de salvare", a adaugat Basescu, dupa o intalnire cu investitorii austrieci. "Noi actionam preventiv, pornind de la ce s-ar putea intampla mai rau in evolutia globala a economiei, poate chiar exageram riscurile", a continuat acesta, demontand afirmatiile aparute in presa din Austria, dar si in presa romana, potrivit carora Romania are nevoie de bani pentru a nu intra in faliment.

"Ceea ce incercam noi sa prefiguram impreuna, avand in vedere ca bancile austriece detin peste 30% din piata romanesca, sau societatile de asigurari austriece detin aproape 40% din piata romaneasca de asigurari, ceea ce incercam sa prefiguram este cum construim un parteneriat intre stat, Guvern, banci si societati comerciale pentru ca o eventuala depreciere a situatiei economice in Europa sa nu afecteze evolutiile economice decat in masura in care nu avem ce sa facem", a explicat presedintele Traian Basescu, la finalul unei intrevederi cu omologul sau austriac, potrivit 9AM.

In ceea ce priveste utilizarea acestui imprumut, presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat luni ca finantarea de la FMI care se prefigureaza in acest moment este de 13 mld. euro, ce va fi folosita pentru stabilizarea cursului, in timp ce de la UE o suma de aproape 5 mld. euro va finanta deficitul si implicit investitiile, conform Wall-Street.

"In transe succesive, BNR ar putea sa atraga fonduri de la FMI intr-o zona care se apropie in acest moment de 13 miliarde de euro, din care11 miliarde si ceva de drepturi speciale de tragere. Aceasta suma nu e automat transferata sau imprumutata, ea va fi folosita in masura in care e nevoie. Banii vor fi trasi in ritmul si necesarul indicat de realitatile pietei monetare. Pentru a acoperi deficitul bugetar ne indreptam catre o suma de 4-5 mld. de euro, care merg la Buget, finanteaza cheltuielile bugetului", a explicat liderul PSD. Geoana a mai spus ca mai exista si banii de la BM, BEI si BERD, intr-o anvelopa de 2 mld euro, care se adauga banilor pentru investitii.

Revenind la acordul cu FMI, Mircea Geoana a spus ca Romania incearca sa obtina o dobanda asemanatoare celei pe care au luat-o tarile vecine, "undeva in zona lui 3 la suta, ceea ce este un cost al banului bun data de cat costa acum imprumutul pe piata" .

"Avem de discutat despre 7 miliarde euro de rambursat intr-un orizont de timp, la o dobanda preferentiala", a mai spus el.

Geoana a prezentat apoi si cateva din cerintele FMI. Fara a dori sa faca publice prea multe elemente din scrisoarea de intentie a Fondului, liderul PSD a spus ca acesta cere reducerea cheltuielilor publice, pune o serie de conditii legate de masa salariala si de administrarea mai eficienta a bugetelor companiilor de stat, dar ca exista "o flexibilitate destul de pronuntata" in chestiunile sociale.

"Cei de la FMI sunt mai relaxati pe probleme sociale", a conchis presedintele social-democrat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe