Spam-ul, o afacere de miliarde

Spre deosebire de noi ceilalti insa, Richter nu este deranjat de spam-ul pe care trebuie sa-l filtreze in fiecare dimineata. Dimpotriva, el este unul dintre cei care s-au capatuit de pe urma acestor mesaje. Au fost vremuri in care castiga peste doua milioane de dolari lunar. I se spunea "King of SPAM".

Scott Richter isi va lansa in curand propria colectie de imbracaminte sub marca "Spam King" si "SK". Compania sa, OptInRealBig.com., trimite zilnic peste 100 de milioane de mesaje comerciale catre diferiti utilizatori de Internet. Richter pretinde ca face acest lucru in mod legal si ca adresele de e-mail ale destinatarilor sunt culese cu grija chiar de la stapanii lor, acestia dåndu-si consimtamantul.

Un ghiont de la Microsoft

Din pacate pentru Richter, un tribunal din Denver a considerat ca trimiterea mesajelor nu este tocmai legala, iar OptInRealBig.com a trebuit sa cada la intelegere cu partea adversa, Microsoft. Acordul incheiat l-a obligat pe Richter sa plateasca 7 milioane de dolari catre Microsoft.

In decembrie 2003, Richter era cel mai renumit spammer din lume, conform clasamentelor Spamhaus.org.

In iulie 2005, dupa intelegerea cu Microsoft, a fost scos din topurile acestei organizatii. Se pare ca acum a ajuns chiar in pragul falimentului. Alte companii raman insa in clasament, iar spam-ul infloreste de la o zi la alta.

Mail-uri adevarate, doar 15%

Potrivit unor sondaje printre furnizorii de servicii de Internet, doar 15% din e-mail-urile care tranziteaza Internetul modern sunt mesaje adevarate. Restul sunt mesaje comerciale nesolicitate ori mesaje provocate de virusi. Atat Microsoft, cat si Google sau Yahoo au pus in practica propriile mecanisme de stopare a spam-ului. Noua amenintare a detronat peste noapte virusii din topul oportunitatilor de castig.

Solutia anti-spam Sender ID, de la Microsoft, declara drept scop principal verificarea identitatii expeditorului unui e-mail. Pentru ca solutia sa fie aplicabila, este nevoie de implementarea ei pe un server compatibil de e-mail. Gmail si Yahoo se bat de multa vreme nu doar in servicii de e-mail, ci si in filtre antispam. Symantec, producatorul Norton Antivirus, a achizitionat in 2004 compania BrightMail, specializata in filtrarea spam-ului, pentru 370 de milioane de dolari. Recent, Microsoft si-a anuntat intentia de a prelua FrontBridge Technologies, o alta companie cu produse de filtrare a spam-ului. Suma achizitiei ramane deocamdata confidentiala.

Sfaturi de evitare

In general, adresele noastre de e-mail sunt culese de spamm-eri in doua modalitati.

1. Se pot utiliza robotii de colectare a adreselor de e-mail intalnite in paginile unor website-uri. Solutia ar fi sa incetam a ne face publice adresele de e-mail. Eventual, se pot crea conturi de e-mail care sa poata fi publice si conturi de e-mail pe care decidem sa le tinem pentru noi si prietenii nostri.

2. Cel mai adesea, noi insine ii imbiem pe spamm-eri sa ne trimita mesaje. Atunci cand deschidem conturi de utilizator pe diverse site-uri, respectiv cand completam diferite formulare online cu adresele noastre de e-mail. In acest caz, solutia ar fi sa alegem doar website-urile care ne inspira incredere.
Legislatia moderna a inceput sa dea semne ca s-ar putea adapta la noile realitati, astfel incat, mai nou, increderea pe care ne-o inspira un site poate fi judecata dupa anumite reguli.

Legea romåneasca ajuta spam-ul

In Romania, legea privind comertul electronic are si cateva prevederi referitoare la spam. Din nefericire, modalitatile in care aceasta ar putea reusi sa stopeze spam-ul fie lipsesc cu desavarsire, fie sunt aplicabile unor situatii extrem de rar intalnite.

Potrivit legislatiei noastre, "subiectul mesajelor transmise prin posta electronica, care constituie comunicari comerciale, trebuie sa inceapa cu cuvantul 'PUBLICITATE>> scris cu majuscule". De asemenea, comunicarile comerciale trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii referitoare la persoana in numele careia sunt facute: numele sau denumirea completa; codul numeric personal sau codul unic de inregistrare, dupa caz; domiciliul sau sediul; numerele de telefon si fax; adresa de posta electronica. Prin comunicare comerciala se intelege orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale.

In privinta modului in care se obtine consimtamantul destinatarului, legea a dovedit ca nu are legatura cu realitatea. Se vorbeste despre obtinerea consimtamantului prin intermediul e-mail-ului, impunandu-se o procedura lipsita de aplicabilitate.
Daca doriti sa primiti mesaje comerciale de la compania X, va trebui sa-i trimiteti acesteia un e-mail cu subiectul "ACCEPT COMUNICARI COMERCIALE DIN PARTEA COMPANIEI X", scris cu majuscule. Ceea ce legea nu aminteste este situatia in care consimtamantul utilizatorului este luat prin apasarea unui buton sau bifarea unei optiuni. Aceasta este solutia cel mai intalnita in practica si s-au inregistrat multe cazuri in care consimtamantul utilizatorului este "inventat", ca si contul deschis de acesta la website-ul ce ii trimite spam.

Desi legea impune amenzi de pana la 500 de milioane de lei pentru cei care nu respecta prevederile de mai sus, nimeni nu a fost amendat pana in acest moment.

Un eveniment obisnuit

La inceput, intreprinzatorii din Romania au incercat sa inventeze modalitati de ocolire a prevederilor legale. S-a inventat metoda "trimite unui prieten". Prin aceasta, e-mail-ul comercial nu era trimis de compania-mama, ci de un "prieten" care dorea sa-ti recomande anumite produse ori servicii. De cele mai multe ori, "prietenul" era necunoscut destinatarului.
Ulterior, s-a inventat atentionarea din finalul e-mail-ului: "adresa dumneavoastra a fost colectata de pe site-uri publice, prin urmare suntem indreptatiti sa va trimitem acest e-mail". A fost prima forma de spam care incepuse sa ignore prevederile legale cu care era in total dezacord. Au urmat felicitarile electronice, invitatiile la diverse evenimente si newsletterele la care nu se abonase nimeni.

In momentul de fata, spam-ul este un eveniment obisnuit in Romania. Se trimit zilnic milioane de mesaje, de la intreprinzatori mici si mari. Legea a ramas doar o sperietoare invechita, de care nu se mai teme nimeni.

O solutie alternativa: autoreglementarea

Din cauza ambiguitatii, prevederile legislatiei actuale a comertului electronic nu au nici o sansa de a stopa fenomenul. O alta piedica ar fi imposibilitatea probarii activitatii de "trimitere de mesaje comerciale nesolicitate", data fiind lipsa unor instante specializate pe acest domeniu extrem de tehnic. La ora actuala, nu exista inregistrata la parlament nici o initiativa legislativa care sa incerce modificarea actualelor preve-deri. Nu se intrevede, in viitorul apropiat, nici un proces pornit impotriva spammer-ilor romani.

O solutie alternativa este procedura de autoreglementare, prin care membrii unei comunitati de afaceri adera in mod voluntar la prevederile unui cod de conduita. Asociatia Romana de Marketing Direct (ARMAD) a elaborat un cod de conduita ce impune membrilor sai blocarea datelor persoanelor care nu vor sa participe in campanii de marketing direct (blocarea numelor, numerelor de telefon, adreselor de e-mail). Aceeasi solutie a fost inclusa si in codul de conduita adoptat de Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR). La acest moment, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP) are in pregatire un cod de conduita prin care se incearca gasirea unor solutii concrete de limitare a fenomenului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe