Consumul nu mai poate fi oprit

Teama BNR de creditul de consum nu este deloc neindreptatita. Este adevarat ca nivelul de creditare in Romania este extrem de redus, sub 20% din PIB, fata de 160% din PIB in UE, dar dinamica inregistrata de imprumuturile pentru consum in lunile aprilie si mai ar da fiori oricarui guvernator de banca centrala, mai ales atunci cand principala lupta pe care o duce este cu inflatia.

Creditul de consum a explodat in mai, crescand fata de aprilie cu nu mai putin de 350 de milioane de euro, pana la 2,9 miliarde de euro. Martie si aprilie au insemnat cresteri importante cu 151, respectiv 146 de milioane de euro. Ritmul este exploziv si aceasta se poate deduce din faptul ca din iulie 2004 si pana in ianuarie 2005 creditul de consum a avansat cu doar 452 de milioane de euro.

Deficitul de cont curent a urcat la 1,391 miliarde de euro. Unii analisti au luat apararea creditului de consum indicand ca cea mai mare crestere fata de perioada similara a anului trecut au avut-o importurile de produse minerale (titei, produse petroliere, minereuri, carbuni, ciment), cu un avans de 42,5%, in timp ce volumul de importuri virtual generate de creditul de consum a urcat cu 18,4%. Insa mai relevanta este ponderea celor doua categorii in deficitul comercial.

Deficitul comercial a ajuns, in mai, la 3,227 miliarde de euro. Cu o pondere majoritara de 22,2% din totalul intrarilor de bunuri, importurile de masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile sunt principalul factor care afecteaza balanta comerciala.

Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB): Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent

"Masurile din trecut nu au dus la limitarea deficitului de cont curent si a consumului. Solicitarea facuta de catre FMI catre Banca Nationala este o abordare gresita, care dovedeste o lipsa a unei cunoasteri profunde a realitatilor romanesti.

Cererea de credite va ramane in continuare ridicata si doar o parte nesemnificativa din importuri ar putea fi afectata printr-o eventuala reducere a finantarilor acordate de banci".

Bogdan Baltazar, consultant financiar: Cea mai mare parte a importurilor nu au legatura cu creditul de consum

"Masurile pe care le va lua BNR vor avea efecte marginale. Probabil, va fi descurajat mai mult creditul in valuta. In orice caz, rata maxima pe care si-o permite un client nu se va micsora foarte mult. De asemenea, eforturile de descurajare a creditului pot da efecte limitate in ce priveste balanta comerciala. Daca ne uitam pe structura importurilor, vedem ca cele mai multe echipamente sunt industriale. In plus, firmele romanesti importa 'cutii>> electronice pe care le vopsesc si apoi le exporta. Iata, deci, doua tipuri de importuri, foarte importante ca pondere in total, care nu au legatura cu creditul de consum".

Explozia creditelor, in 2003

Anul 2003 este considerat si de marii retaileri cel mai spectaculos din punct de vedere al vanzarilor.
"Dupa boom-ul creditelor de consum din 2003, an care a produs cea mai spectaculoasa crestere in piata electrocasnicelor si electronicelor, a urmat, in 2004, un an de stagnare in electrocasnice, dar o crestere frumoasa in electronice si mai ales IT. Dupa acest an, prognozele pentru 2005 erau de crestere mai intensa, lucru care se intampla cu produsele IT si telecomunicatii, dar electrocasnicele stagneaza in continuare. Consider ca piata de electrocasnice in primul semestru din 2005 era la nivelul perioadei similare din 2003, in timp ce piata electronicelor (TV, audio-video) a crescut cu circa 10 la suta, si cea a produselor IT si telecom cu circa 50 la suta", a precizat, pentru "Curierul National", Leonard Sarvadi, director general al retelei de magazine Domo.

Astfel, in 2003, Domo a vandut 74.000 de televizoare, 99.000 de aparate frigorifice, 77.000 de masini de spalat, 53.000 de aragazuri si 62.000 de aspiratoare. In 2004, lantul de magazine a vandut 113.000 de televizoare, 104.000 de aparate frigorifice, 86.000 de masini de spalat, 59.000 de aragazuri si 58.000 de aspiratoare. Comparativ, in primul semestru al acestui an, Domo a vandut 48.000 de televizoare, 36.000 de aparate frigorifice, 32.000 de masini de spalat, 22.000 de aragazuri si 24.000 de aspiratoare. Conform directorului general al Domo, aproximativ o treime din vanzarile anuale se fac in primul semestru al anului, iar doua treimi in cel de-al doilea.

Pentru lantul de magazine Flanco, cele mai solicitate produse in Romania in acest interval (2003-2005) sunt, in ordinea unitatilor vandute, televizoarele, masinile de spalat si frigiderele.

"Insa o crestere foarte rapida in topul solicitarilor clientilor nostri se inregistreaza la calculatoare si telefoane mobile", a precizat Marius Ghenea, director general al lantului de magazine Flanco.

Produsele fabricate in Romania, doar 15 la suta din cota de vanzari

Furnizorii straini de echipamente cu care lucreaza Domo sunt in superioritate absoluta, 90 la suta dintre acestia fiind externi sau avand productia in strainatate. De mentionat, insa, faptul ca cei doi mari producatori importanti, Arctic (frigidere) si Electrolux (aragazuri), ajung la o cota de peste 15 la suta din vanzarile companiei.

Pe piata interna, Domo mai mentioneaza ca producatori Tehnoton si Metalica, tot pentru aragazuri. Din pacate, insa, producatorii de electrocasnice mici Electroarges si Electromures au pierdut intreaga piata locala in favoarea competitorilor straini, precizeaza Leonard Sarvadi.

Aceiasi producatori interni au fost indicati si de Marius Ghenea, cu mentiunea ca, din informatiile detinute, "sunt mai multi mari producatori interesati de a deschide sau cumpara unitati de productie in Romania, evident cu conditia unor avantaje pentru acei investitori".

Piata este saturata doar pentru trei produse

Conform acestuia, estimarile arata un viitor promitator pentru retailul de electrocasnice. Nivelul de dotare sau gradul de saturare este ridicat (peste 80 la suta) doar la trei categorii - frigidere, aragazuri si televizoare, dar si aici majoritatea aparatelor sunt de vechime considerabila, ceea ce va conduce la o inlocuire masiva a acestora. Mai intervine si trendul achizitionarii celui de-al doilea televizor sau frigider in casa. La masini de spalat automate, gradul de saturatie este scazut (sub 40 la suta); aici cea mai importanta parte a vanzarilor in urmatorii ani vor fi achizitii primare. Un nivel de dotare si mai scazut (sub 20 la suta) se inregistreaza la categorii cum ar fi aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde, calculatoare, DVD-playere, aparate foto digitale, videocamere, MP3 playere. "La aceste categorii ne asteptam la cresteri mai importante in anii urmatori. La telefoane mobile, chiar daca exista deja peste 10 milioane de utilizatori in tara noastra, vor fi cresteri importante din cauza scaderii perioadei de inlocuire, datorita noilor tehnologii, functii si servicii care apar zi de zi, in telefonia mobila", precizeaza Sarvadi.

Despre noile norme de limitare a creditarii, pregatite de BNR, directorul general al Domo sustine ca, dupa boom-ul din 2003, cand, la sfarsitul anului, vanzarile in credit au depasit 80 la suta din totalul vanzarilor, situatia s-a echilibrat treptat. In iunie 2005, vanzarile cash si cele in rate aveau o proportie de 50-50 la suta in reteaua Domo.

"Consider ca aceasta pondere este una normala, sanatoasa, si se va mentine si dupa aplicarea noilor norme de creditare pregatite de BNR, ajutata si de faptul ca, de obicei, cota vanzarilor in credit are un trend crescator in a doua parte a anului. Probabil, in acest an, aceasta crestere va fi anulata de aplicarea noilor norme", a declarat Leonard Sarvadi.

"Suntem de acord ca este nevoie de o analiza cat mai atenta a conditiilor in care se realizeaza vanzarile in rate, pentru a evita situatiile nedorite in care persoane care au obtinut produse in rate, nu mai pot achita datoriile rezultate, din cauza unor venituri prea mici sau din alte motive. Insa, in cazul in care noile norme BNR vor avea ca obiectiv limitarea creditarii doar pentru a bifa un punct de negociere cu FMI sau pentru a limita, in mod generic, consumul, in realitate rezultatul va fi unul daunator pentru cetateni (si in consecinta pentru Romania), deoarece va fi inchis accesul multor romani catre achizitia unor produse de folosinta indelungata (nu doar electrocasnice, ci si alte produse de stricta necesitate in gospodarie, cum ar fi mobila sau alte produse de folosinta indelungata). Sa nu uitam ca, pentru multi romani, creditul este, inca, singura posibilitate de a-si satisface strictul necesar cu privire la dotarea gospodariei. Ceea ce ar insemna, prin translatie, un nivel de trai mai scazut si lipsit de dotari de stricta utilitate casnica al multor romani", considera Marius Ghenea.

Multinationalele, salvarea electrocasnicelor "made in Romania"

Producatorii interni de produse electrocasnice sunt putini in Romania. Faptul ca cetatenii nu au o gama mai larga de optiuni a facut ca importul sa creasca fulminant, din cauza gradului de dotare scazut comparativ cu tarile din jur, a faptului ca multe dintre aceste produse sunt vechi si trebuie schimbate. "Piata electrocasnicelor, care a experimentat o crestere spectaculoasa in 2003, a suferit o incetinire in 2004, in parte ca urmare a restrictiilor asupra creditelor de consum pentru achizitionarea de produse domestice, echipamente audio si video, impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au intrat in vigoare in februarie 2004. Electrolux Romania, care detine 25 la suta din piata electrocasnicelor, de 500 de milioane de euro, a precizat ca vanzarile sale au crescut cu 15 la suta in 2004, comparativ cu 80 la suta in 2003. Multe dintre companiile straine au, cu toate acestea, asteptari mari pentru piata romaneasca, care prezinta rate de crestere a consumului peste cele globale", precizeaza un raport al Economist Intelligence Unit.

Electrolux Romania a anuntat vanzari nete de 1.200 de miliarde de lei (120 de milioane de lei noi) in primul trimestru al anului, in crestere cu 8,5 la suta fata de aceeasi perioada din 2004, potrivit unui comunicat al companiei.

Fabrica Electrolux de la Satu Mare are o piata de desfacere variata, iar productia este destinata atat pietei interne, cat si celei externe. Fabrica Electrolux din Satu Mare produce exclusiv aragazuri, la aceasta fabrica fiind realizata o parte considerabila din productia de aragazuri Zanussi din Europa.

Marca Arctic, recuperata de turci

Un alt consortiu international care detine o fabrica de frigidere in Romania este grupul turc Arcelik. Grupul a preluat fabrica Arctic din Gaesti, in 2002, pentru suma de 18 milioane de euro. De atunci, au fost facute investitii de 17 milioane de euro, care au dublat capacitatea de productie a fabricii la 750.000 de frigidere pe an. Pentru acest an, sunt programate investitii de sase milioane de euro. Arctic Gaesti exporta, in principal, in tari precum Franta, Marea Britanie, Germania, Polonia, Grecia si Rusia.

Al treilea mare producator de electrocasnice, axat pe aragazuri si masini de spalat, este Tehnoton din Iasi. Societatea este detinuta de un actionar roman si principala piata vizata este cea interna. Anul trecut, Tehnoton a facut, totusi, exporturi in valoare de 800.000 de euro, in Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Italia, Norvegia si Franta. Cu o cota de piata de 60 la suta in vanzarea echipamentelor frigorifice domestice, industriale si comerciale, compania Frigotehnica asteapta venituri de 30 de milioane de euro in acest an. "Credem ca, in acest an, veniturile vor fi de 150 de ori mai mari fata de 1995, anul cand compania a devenit privata, cand am raportat 200.000 de euro", a precizat Nicolae Bara, directorul general al societatii. 90 la suta din veniturile Frigotehnica provin din servicii de design si instalari, si 10 la suta din productia de echipamente. Frigotehnica detine sase la suta din piata aparatelor de aer conditionat, 30 la suta din piata echipamentelor frigorifice industriale si 96 la suta din piata echipamentelor frigorifice comerciale.

Compania a terminat, recent, lucrarile la o fabrica de usi frigorifice, in valoare de un milion de euro, si planuieste sa construiasca o fabrica de compresoare de 200.000 de euro. Frigotehnica controleaza, de asemenea, firmele FrigoSystem, Eco Clima Industrial, Tehnoelectric, FrigoElectric, MTH Frigo si Frigo Leasing.

Frigotehnica a raportat venituri de 13 milioane de euro in 2004. Piata romaneasca a produselor frigorifice a fost estimata la 150 de milioane de euro, din care 99 la suta este generata de echipamentele importate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe