Trei zile i-au trebuit ministrului Popescu pentru a ajunge la concluzia ca ridicarea cotei la Taxa pe Valoarea Adaugata este o decizie politica. Bugetul are inca mare nevoie de bani si nu se poate aproviziona decat de la cei multi. Peste valul de scumpiri din primele sase luni ale anului, o crestere a TVA da frisoane coalitiei.

Ministrul finantelor, Ionut Popescu, a aruncat buzduganul cresterii TVA care, pe traiectoria lui spre inaltele capete ale Aliantei D.A., s-a transformat in bumerang, cu riscul de a se intoarce la destinatie, adica in capul sau. Se vede ca fotoliul de la Finante nu este deloc unul confortabil, persoana care se instaleaza in el, indiferent de profesia pe care a avut-o inainte, fiind contaminata rapid de reflexele contabilului cu manecute tocite. In fond, Ionut Popescu stie un singur lucru: bugetul are nevoie de mai multi bani. In niciun caz insa pentru a sustine proiecte de infrastructura sau cofinantari la programele Uniunii Europene, cum s-a zis. Are el alte prioritati, ca sanatatea, invatamantul, pensiile etc., lucruri care tin de politica sociala, si nu de cea de investitii.

Pe fondul acestor probleme a aparut si reactia farului calauzitor al Partidului Democrat, Emil Boc, care a dat o replica fara echivoc liberalului de la Finante. "Fara marirea TVA!", a grait acesta din fotoliul de primar al Clujului. Dupa Boc au inceput sa prinda si altii curaj, liberali sau democrati deopotriva, care in niciun caz nu sunt de acord cu anuntul ministrului. Trei zile a durat pana cand Ionut Popescu a revenit la ganduri mai bune: deciziile fiscale vor fi adoptate numai dupa elaborarea strategiei pe termen mediu, in vara acestui an. Cu alte cuvinte, luati-va linistiti vacanta, ca la toamna mai vedem ce-o fi.

Atac la creditul cu buletinul

De ce e necesara majorarea cotei de TVA de la 19% la 22 sau chiar 23%? Daca e sa ne luam dupa motivatiile celui care a aruncat propunerea, intelegem ca marea problema este consumul din Romania, care a luat-o razna, generand un deficit de cont curent de 889 de milioane euro pe primele trei luni ale acestui an, respectiv cu 85% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cresterea TVA era la concurenta cu inasprirea conditiilor de creditare de catre BNR, astfel incat romanii sa nu se mai arunce la masini de spalat doar cu buletinul. Pe de alta parte, daca masinile de spalat, aspiratoarele si televizoarele sau ce se mai incadreaza la capitolul bunuri de consum ar fi produse in Romania, nu am avea nici deficit, iar consumul si-ar indeplini unul dintre rolurile lui sanatoase, acela de influenta pozitiva asupra cresterii economice.

Cum nu este cazul la noi, el trebuie potolit. Interesant e de ce nu s-a recurs la BNR si s-a preferat varianta cresterii TVA, ale carei efecte se regasesc automat in cresterea preturilor si in inflatie. Povara aruncata pe umerii populatiei de sase luni incoace - perioada in care s-a scumpit benzina pana la nivelul atins in tarile Uniunii Europene, s-a majorat pretul gazului cu peste 25%, al energiei termice cu 20% sau al curentului - nu mai face parte din portofoliul unei aliante ce si-a luat ca slogan "Sa traiti bine!".

Cum se face insa ca, aflat in criza de bani, statul apeleaza tot la buzunarul contribuabilului de rand si nu are alte variante?! Se mai spune ca ridicarea cotei TVA este si o consecinta a introducerii cotei unice de impozitare. Cati beneficiaza insa de efectele acestei cote si cati trag in urma cresterii TVA? Probabil ca aceasta este si intrebarea care-i macina pe liderii coalitiei in acest moment si, in consecinta, explica ezitarea cu care acestia au primit anuntul facut de ministrul finantelor.

Exces de zel?

Ionut Popescu a mai facut o declaratie interesanta: masurile fiscale anuntate nu sunt trecute in scrisoarea suplimentara a acordului cu FMI, deci nu la presiunea Fondului s-a luat decizia de a mari TVA. Atunci la presiunea cui? TVA reprezinta un impozit indirect, care a luat, de pe vremea guvernului Vacaroiu, locul impozitului pe circulatia marfurilor. E lucru demonstrat ca la incasarea impozitelor indirecte statul are o performanta mult mai buna decat la incasarea celor directe. Cum vistieria este tot mai goala, nu ramane decat sa iei de acolo de unde esti sigur ca poti sa iei si sa largesti baza de impozitare.

La plata TVA contribuie toti cetatenii, inclusiv cei de la tara, cum spunea guvernatorul BNR, si care s-au cam sustras de la taxe pana acum. Ministrul finantelor nu a tinut insa cont de faptul ca, daca TVA este egala pentru toti contribuabilii, veniturile realizate de acestia sunt foarte diferentiate, polarizate, cum ne place s-o spunem. Si atunci, e corect? De cota unica de 16% au beneficiat cei cu venituri mari, TVA-ul de 22 sau 23% trebuie platit inclusiv de cei care au salariul minim pe economie de 3 milioane de lei. Putin de la multi mai merge cum mai merge, mult de la multi insa ar putea sa nu functioneze. Tot asa, nu vor functiona nici masurile fiscale anuntate in contrapartida, respectiv reducerea contributiilor sociale ale salariatilor, preconizate tot din 2006.

Performanta pe seama celor multi

Dincolo de efectele directe ale cresterii TVA asupra veniturilor contribuabililor, nu trebuie scapate din vedere indexarea tintei de inflatie si lipsa de predictibilitate pentru mediul economic. O tara in care politica fiscala se schimba dupa cum bate vantul prin bugetul statului nu are cum sa creasca in mod sanatos. Inainte de anuntul ministrului finantelor privind TVA, presedintele Basescu spunea ca in scurt timp vom vorbi despre cifra 16 ca despre o cifra arhicunoscuta in finantele si fiscalitatea Romaniei.

Traian Basescu a iesit si din tiparele social-democratiei, afirmand ca nu vom tine tot timpul linia Europei sociale. "Trebuie sa devenim o Romanie performanta economic", spunea acesta. Caile sunt acelea pe care le stim, impozite mai putine si mai mici, dar stabile, respectiv incurajarea investitorilor. Bun pana aici, asta si este menirea liberalilor. Abia atunci vom avea bani pentru sanatate, armata, investitii in infrastructura si alte obiective de natura economico-sociala.

Se vede insa treaba ca una-i teoria, alta-i practica. Din fotoliul de contabil-sef asupra finantelor tarii, Ionut Popescu vede altfel viitorul. Pana sa devina mai alb, e nevoie de bani care sa fie consumati acum.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.