Afacerile lui Dumnezeu

El administreaza paduri, lacuri sau autoturisme de lux. Cu voia Lui, bineinteles, dar mai ales cu sprijinul clasei politice, sunt administrate si afacerile monopoliste cu obiecte necesare activitatii de cult. Nu in ultimul rand, oamenii Domnului ar putea fi cu succes si patroni media.

Dincolo de cladirile impozante si reci care adapostesc casa Domnului, indiferent ca vorbim de Dumnezeu, Allah sau Buddha, se afla domenii fabuloase despre care nu se stie aproape nimic. Ele nu se supun vreunui control extern. Cultele traiesc intr-un paradis fiscal. Intr-o mica parte, banii provin din donatiile enoriasilor, dar �cutia milei� aduna sume infime comparativ cu veniturile din concesionarea padurilor sau inchirierea imobilelor retrocedate.

La acestea se adauga alte sume rezultate din participarea ca asociere in societati comerciale ce desfasoara activitati cum ar fi tiparirea de calendare, productia de lumanari sau alte ''treburi'' bisericesti. Practic, din punctul de vedere al organizarii, cultele din Romania se aseamana cu un ''holding'', in care totul se produce ''in house''. Sistemul fiscal din Romania nu prevede niciun fel de impozit pentru astfel de venituri, iar autoritatile cu atributii de control financiar sustin ca nu pot face mai mult decat sa sesizeze forurile responsabile din cadrul cultului respectiv. Pe romaneste, nebanuite sunt caile Domnului.

Credinta ne uneste, banul ne dezbina

In orice religie a lumii credinta este foarte importanta deoarece are rolul de a uni oamenii - sau cel putin asta se propovaduieste in toate lacasurile de cult. In realitate, bisericile duc o lupta la baioneta pentru proprietatile pe care le detin si platesc cu sume importante juristi care sa le readuca imobilele confiscate de comunisti.

Nu asta ar fi problema, ci faptul ca sunt aruncate in strada sute de familii intrucat prea putini isi permit achizitionarea altei locuinte. In cazul Romaniei, situatia se rezuma in principal la Biserica Ortodoxa si Cultele Protestante, care detin imobile si domenii importante. Retrocedarea acestora a fost o mina de aur ce a permis dezvoltarea unor activitati separate de scopul in sine al Bisericii. Mai mult, nu a trecut mult timp de la razboiul intern care a impartit in doua Mitropolia Ardealului, Crisanei si Maramuresului si a aparut din nou in discutie separarea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor. De fiecare data discutiile au avut scopuri fara nicio legatura cu cele bisericesti, ci doar cu aspectele pamantesti si administrarea patrimoniului.

Multe culte

In Romania convietuiesc 18 culte recunoscute de stat. Cum bine stiti, cel mai important este cel ortodox, care acopera majoritatea populatiei tarii. De aici porneste si faptul ca problemele cele mai multe iscate de retrocedarea bunurilor apartinand cultelor se refera la Biserica Ortodoxa. La recensamantul dat publicitatii in 2002, aproape 87% din populatia Romaniei s-a declarat de religie crestin-ortodoxa. Pe langa acestia, o prezenta de luat in seama, ca numar de adepti, o au romano-catolicii, reformatii, baptistii, adventistii de ziua a saptea sau membrii Bisericii Evanghelice Lutherane.
Daca privim strict din punct de vedere patrimonial, Biserica Evanghelica si forul superior, Consistoriul Superior Evanghelic, detin importante cladiri si domenii, in special in Ardeal si Banat. Problemele cauzate de retrocedarile de unitati de invatamant sau muzee nu au putut fi rezolvate nici in ziua de azi.

Cel mai important obiectiv retrocedat este Muzeul Brukenthal, care a provocat o intreaga dezbatere. Biserica Evanghelica C.A. din Romania, si anume Comunitatea Evanghelica C.A. Sibiu, in calitate de proprietar, si Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., in calitate de for tutelar, a solicitat, in baza dispozitiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Bru-kenthal, impreuna cu inventarul mobil trecut in mod ilegal si abuziv in anul 1948 in proprietatea statului comunist. Pe langa Muzeul Brukenthal, Biserica Evanghelica a mai solicitat alte cateva sute de imobile. Numai in judetul Sibiu au fost cerute statului roman peste 300 de cladiri care au apartinut Grupului Etnic German. Grupul Etnic German a fost singurul organism care a reprezentat, in perioada 1940-1944, comunitatea sasilor din zona Ardealului. A fost inscris in registrele vremii drept persoana juridica de drept international si a functionat si ca un partid N.S.D.P.A., ce facea propaganda politica imperiului nazist. In decursul timpului, Grupul a devenit un ansamblu de institutii ce se ocupa cu promovarea si imbunatatirea culturii si invatamantului german pe teritoriul Romaniei.

Un fapt interesant este ca si Biserica Evanghelica Romana are peste 227 de lacase de cult, majoritatea in zona de sud-est a tarii. Curios este ca exista biserici care au trecut peste rivalitatea intre culte si convietuiesc sub acelasi acoperis, cum este cazul celor trei biserici din Maramures care ii adapostesc atat pe greco-catolici, cat si pe ortodocsi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe