Retrocedarea Hotelului Lido a fost suspendata

Inalta Curte de Casatie si Justitie a suspendat executarea deciziei de retrocedare a complexului Lido, pana la judecarea contestatiei in anulare depusa de reprezentantii societatii comerciale.

"In acest mod, toate efectele deciziei de retrocedare nu se mai pot produce, astfel ca aceste active sunt si raman in patrimoniul societatilor SC Hotel Lido Bucuresti, SC Compania Hoteliera Intercontinental SA si SC Centrul de Afaceri Roman SA", se arata intr-un comunicat al Departamentului Comunicare de Presa al Hotel Lido Bucuresti.

"In data de 8 martie 2007, instanta de recurs a ICCJ Sectia Civila, indusa in grava eroare, a incalcat drepturi fundamentale ale societatilor comerciale, aducandu-ne prejudicii majore in imagine. Pe langa alte aspecte de procedura, legalitate si de probitate mai mult decat indoielnica a mai multor acte aflate in dosar, in decizia instantei in curs a fost ignorat total textul imperativ al legii speciale, art. 32 (4) OUG 88/1997, modificata si completata prin Legea 99/1999", se mai arata in comunicat.

Dispozitiile art. 32 alin. 4 din OUG 88/1997 modificata prin Legea 99/1999 sunt mentinute ca valabile prin Legea 137/28.03.2002, statul fiind obligat sa despagubeasca companiile in cazul in care se face retrocedarea imobilelor in natura.

Din acest motiv, administratia SC Hotel Lido Bucuresti si a celorlalte societati in patrimoniul carora se afla Hotel Lido, Casa Lido si terenurile aferente care fac obiectul retrocedarii au atacat aceasta decizie prin proceduri legale extraordinare cu contestatie in anulare.

Retrocedarea ar impiedica desfasurarea activitatii societatii

Potrivit lui George Paunescu, unul dintre principalii actionari ai SC Lido SA, aceasta lege interzice retrocedarea in natura a mijloacelor fixe care duc la impiedicarea desfasurarii obiectului de activitate al societatii. In acest caz, SC Lido SA, companie hoteliera, nu ar mai putea functiona fara imobilul in care isi desfasoara activitatea.

"Retrocedarea in natura a bunurilor aflate in patrimoniul Lido ne-ar fi condus la daune si pagube evaluate de catre experti la peste 108 milioane de euro. Numai pe un proiect de cercetare-dezvoltare a unei cladiri de birouri pe care vrem s-o construim in vecinatatea Lido am cheltuit peste noua milioane de euro", a declarat George Paunescu. El adauga ca si daca s-ar dovedi ca aceia care au revendicat Lido sunt mostenitorii de drept ai bunurilor pe care le reclama, asta ar insemna ca ar trebui sa primeasca doar sase apartamente dintr-un total de 120, cate are hotelul, plus o parte din teren. "Cred ca, in acest caz, ei ar avea dreptul la despagubiri din partea statului cifrate la o valoare cuprinsa intre opt si 12 milioane de euro", a mai spus omul de afaceri.

Lipsa dovezilor

La inceputul lunii trecute, instanta suprema a decis, in dosarul 37364/1/2004, restituirea cladirii in care functioneaza Hotelul Lido catre proprietarii de drept - Ioana Ange-lescu si Nora Geta Monteoru Angelescu, precum si Alexandru, Stefan si Catrina Magdalena si Grigore Ghika. Prin aceasta decizie, instanta a obligat paratii - SC Compania Hoteliera Intercontinental Romania SA si SC Lido SA - sa lase cladirea in deplina proprietate si deplina posesie. Administratia SC Hotel Lido Bucuresti si a celorlalte societati in patrimoniul carora se afla Hotel Lido, Casa Lido si terenurile aferente care fac obiectul retrocedarii au atacat decizia, sustinand ca doua instante - Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti - au retrocedat si ce nu apartine petentilor.

In sprijinul afirmatiilor lor, reprezentantii societatii au invocat mai multe documente din care reiesea, printre altele, ca nu exista probe la dosar din care sa rezulte ca doctorul Constantin Angelescu ar fi avut vreodata in proprietate Hotelul Lido sau Casa Lido in aceeasi structura si arhitectura cum este cea de acum, precum si inexistenta identitatii de persoana intre Angelescu C. Constantin (cel care a initiat actiunea, decedat in 2000), fiul dr. Constantin Angelescu, si Angelescu Monteoru Constantin - tatal si sotul actualelor reclamante, Angelescu Ioana si Angelescu Monteoru Geta.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe