Comoara de 50 de milioane euro pierduta de Muzeul de Arta

Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR) ar putea ramine fara una dintre cele mai importante donatii ale sale: colectia "Dona". Ea contine 242 de piese, mare parte dintre ele fiind lucrari de patrimoniu evaluate la citeva zeci de milioane de euro. Colectia de 242 de piese a fost donata catre MNAR, in 1980, de catre Maria Dona, ea continuind traditia parintilor sai, dr. Iosif si Elena Dona, care au donat MNAR la rindul lor, in 1950, o colectie de alte 106 piese.

Tot in 1980, Maria Dona a lasat in custodia muzeului inca 286 de piese. Dupa moartea sa, unicul ei fiu, dr. Serban Andronescu Ghika, s-a prezentat la muzeu, in 1989, pentru a se interesa de soarta celor 286 de piese lasate in custodie. "Fiind un iubitor al artei, nu l-au interesat tablourile scumpe, ci doar cele fata de care era el atasat sentimental. Din cele 286 de piese lasate de catre mama lui in custodia MNAR, dr. Ghika putea sa le ceara pe toate, dar nu a cerut decit 25 de piese, care i-au impresionat lui copilaria. Asupra celorlalte 242 de piese donate de catre mama lui catre MNAR in 1980, domnul Ghika nu a avut absolut nici o pretentie", ne-a declarat Dana Dragomir, sef sectie la Muzeul Colectiilor.

Reprezentantii MNAR spun ca in primavara anului 2002 s-au trezit ca sint dati in judecata de catre dr. Ghika, care a revendicat donatia de 242 de piese. Conducerea muzeului se declara surprinsa de gestul mostenitorului familiei Dona, mai ales ca el nu a revendicat cele 261 de piese ramase in custodia muzeului din 1989, ci cele 242 de piese donate muzeului de catre mama sa in 1980, cu acte in acest sens, care au o valoare de piata mult mai mare.

Un dosar judecat de doua ori

Pe fond, instanta a dat cistig de cauza dr. Ghika. Judecatorii Tribunalului Bucuresti s-au prevalat de anumite prevederi din actul de donatie. In 1980, Maria Dona avea o datorie catre stat de 152.000 de lei, rezultata din taxa de succesiune pe mostenirea primita de la parintii ei. Ea nu a avut aceasta suma de bani pentru a plati-o Fiscului. In acea perioada, vinzarea de obiecte de arta catre persoanele fizice era interzisa, iar muzeele nu aveau bani sa cumpere.

In septembrie 1980, Maria Dona a primit de la Ministerul Finantelor in schimbul donatiei sale o hirtie prin care datoria sa catre stat a fost stearsa. Acum 27 de ani, cele 242 de piese au fost evaluate la 3.014.950 de lei. Judecatorii primei instante si-au motivat decizia prin faptul ca, in momentul donatiei, Maria Dona a fost supusa presiunilor si santajului statului comunist.

La apel, a cistigat Muzeul National de Arta. Judecatorii Curtii de Apel au considerat ca donatia a fost facuta de bunavoie, iar datoria de 152.000 de lei nu a reprezentat o forma de presiune sau santaj. Dr. Ghika a facut recurs. Cererea sa a fost inregistrata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), care a decis sa retrimita dosarul catre Curtea de Apel. Un alt complet de judecatori al acestei instante a dat un verdict contrar fata de cel dat de colegii lor cu doar citeva luni mai devreme. Prin urmare, instanta a dat cistig de cauza dr. Ghika, decizia fiind definitiva si irevocabila.

"Aceasta este marea greseala: aceeasi instanta a judecat de doua ori acelasi dosar. Mai mult, judecatorii de la ICCJ au considerat ca nu este de competenta lor sa judece acest dosar, deoarece bunurile au o valoare mai mica de 5 miliarde de lei. Colectia este mult mai valoroasa decit aceasta suma. Dar la dosar nu a existat o evaluare actuala a colectiei. Evaluarea putea fi ceruta doar de dr. Ghika sau de catre instanta. Dar nici unul, nici altul nu au cerut acest lucru", ne-a explicat avocatul Friedman Niculescu, care a reprezentat interesele Muzeului National de Arta.

Cea de-a doua sotie, ultimul proprietar

Dupa declararea recursului, dr. Ghika a murit, pe 19 mai 2005. Apropiatii lui spun ca, in ultimii ani de viata, dr. Ghika era grav bolnav, el suferind de diabet si de alte complicatii ale acestei boli.

Un prieten de-ai sai ne-a spus ca, inainte de a intenta proces muzeului, dr. Ghika a divortat de prima lui sotie si s-a casatorit cu femeia care il ingrijea. Ultimul descendent al familiei Dona nu a avut copii. Dupa moartea sa, cea de a doua sotie a continuat procesul cu muzeul, in baza unui certificat de calitate succesorala contestat in instanta de catre avocatul MNAR. "Acest certificat constata doar calitatea de succesor, fara sa stabileasca masa succesorala si cotele. Judecatorii nu au tinut cont nici de acest lucru", afirma avocatul Niculescu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe