De ce s-a prabusit litoralul romanesc

Statiunile romanesti de la Marea Neagra incep sa fie ocolite si de proprii ei cetateni, care gasesc in tara de la sud de Dunare mai multe argumente pentru a-si petrece vacantele. Estimarile Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism arata ca numarul romanilor care vor merge la plaja in aceasta vara in Bulgaria va fi de sase ori mai mare decit anul trecut.

Chiar daca unii s-ar putea arata mirati de brusca explozie de simpatie fata de statiunile bulgaresti, lucrurile au evoluat, totusi, firesc in aceasta directie. Incepind cu modul in care s-au privatizat hotelurile si promovarea pe care statul a facut-o turismului, pina la serviciile de care au parte clientii, diferentele dintre strategiile abordate de Bulgaria si Romania sint acum vizibile si pentru cel mai nepretentios turist.

Bulgarii au mers pe mina nemtilor, care s-a dovedit cistigatoare. Noi am mers pe mina noastra si plingem dupa turisti. Chiar si acum, in al doisprezecelea ceas, autoritatile romane nu par capabile sa mai resusciteze litoralul, intrat, parca, in moarte clinica.

„Eu nu as sta aici daca as vrea sa-mi fac concediul la mare. M-as duce in Bulgaria. Macar hotelurile de cinci stele sint «pe bune» acolo si ai si ce sa vezi", ne spune Marius C., angajatul unui hotel din statiunea Mamaia. Tinarul, intilnit de noi in parcarea hotelului, nu are nici 20 de ani si rolul lui e acela de a-i ajuta pe musafiri sa-si duca bagajele in camera. Doi turisti straini coboara dintr-o masina scumpa si se pregatesc sa intre in hotel. Marius sare sa le deschida usa, nu inainte de a le arunca o privire smechereasca, parca de compatimire.
Lucian Constandache si-a facut concediul de anul acesta in statiunea bulgareasca Albena. Spune ca saptamina petrecuta in statiunea vecina l-a facut sa inteleaga ce inseamna profesionalismul in turism.

„Am cheltuit cam 30 de milioane lei, impreuna cu sotia si cu fetita. In primul rind, am apreciat sistemul «all inclusive» ca extrem de avantajos. Apoi, modul in care administratorii hotelului au inteles sa ne ajute sa ne facem programul. Au fost tot felul de concursuri, un joc de bingo. Copiii nu s-a plictisit deloc, au avut pe tot parcursul zilei animatori pe post de parinti, i-au distrat, i-au invatat sa danseze, sa participe la concursuri. N-am simtit ca avem copil, am avut timp sa ne distram si noi, cei mari. Aceiasi bani i-as fi cheltuit si in Romania, dar pe servicii mult inferioare", spune Lucian.

Niciodata turismul romanesc de pe litoral nu s-a raportat atit de mult la cel bulgaresc. Anul acesta comparatiile s-au tinut lant, chiar inainte de inceputul sezonului, inainte practic ca operatorii de turism sa anunte ca balanta fluxului de turisti s-a inclinat covirsitor in favoarea Bulgariei. Pina si ministerele de externe din cele doua tari s-au duelat in declaratii, sfatuindu-si concetatenii sa evite statul vecin pentru ca acesta ar fi nesigur si cu servicii de proasta calitate.

Indiferent de veridicitatea acestor afirmatii, statiunile romanesti par a fi mai degraba o pacaleala. Hotelurile privatizate cu surle si trimbite de fostul ministru al Turismului, Dan Matei Aghaton, in anii 2001-2002 sint parca neschimbate de pe vremea comunismului. Plictisul care s-a instaurat in statiuni precum Mamaia, Neptun, Olimp – altadata pline – a gasit forme de exprimare in aproape orice: fetele oamenilor, culorile lipsite de viata ale imobilelor, serviciile si ofertele banale (cazare si masa).

PRIVATIZARI BIFATE DE AUTORITATI, TUNURI IMOBILIARE PENTRU CUMPARATORI

Daca parcurgi lista cu firmele si oamenii de afaceri care au cumparat hoteluri pe litoral, constati ca multi dintre investitorii respectivi au cu totul alte preocupari decit turismul. Teoretic, nu ar fi nici o problema ca oamenii cu bani sa investeasca si in alte domenii decit cele in care activeaza sau au facut performanta. Singura conditie ar fi insa ca afacerea in turism sa fie administrata de o firma care se pricepe la acest lucru. In multe cazuri lucrurile nu se intimpla asa si dovada sta calitatea precara a serviciilor.

Unul dintre cei mai noi investitori in turismul de pe litoralul romanesc este firma „Celco" SA. Aceasta societate comerciala a cumparat in ultimii ani nu mai putin de patru hoteluri in Neptun (Delta, Sulina, Dobrogea si Traian) si mai detine unul in Mamaia (Condor). „Celco" este fosta Fabrica de Prefabricate din Beton Celular din Constanta, fiind specializata, asadar, in domeniul constructiilor.

Printre alti investitori importanti din turism se numara si fratii Micula, patronii cunoscutei companii producatoare de bauturi racoritoare „European Drinks". Acestia au cumparat nu mai putin de noua hoteluri in statiunile Neptun si Olimp (Romanta, Banat, Craiova, Slatina, Caraiman, Terra, Prahova, Clabucet si Bilea) si alte trei in Mamaia (Unirea, Patria si National). Interesul pentru investitii in reamenajarea sau modernizarea acestor unitati de cazare a fost scazut in cazul fratilor Micula. De altfel, pe lista hotelurilor operationale care au primit certificate de clasificare pentru anul acesta de la Autoritatea Nationala de Turism nu mai figureaza decit sase dintre cele 12 hoteluri ale companiei „European Drinks".

Chiar daca nu au nici o legatura cu turismul, investitorii din cele doua cazuri sint macar cunoscuti. Exista situatii in care noii proprietari de hoteluri constituie aparitii ciudate, care pot da nastere la multe speculatii. De pilda, hotelul Oltenia din Olimp a fost cumparat pentru 29,2 miliarde lei vechi de o anume Eleonora Popovici, despre care presa a descoperit ca este, de fapt, o simpla secretara la o firma din Bucuresti. Despre Eleonora Popovici a aparut speculatia ca ar fi paravanul altor oameni de afaceri, care nu doresc sa-si „expuna" investitia, printre care si controversatul Gheorghe Bosinceanu din Constanta.

INVESTITORII SPUN CA STATULUI NU-I PASA

Investitorii care au ridicat hoteluri de la zero pe litoral se declara dezamagiti de modul in care statul roman sprijina turismul. Asta chiar in conditiile in care, spun ei, „turistul roman a devenit sofisticat si pretentios".

Charbel Maroun este un investitor de origine libaneza, care a construit in Mamaia un hotel de cinci stele, ce functioneaza sub brand-ul „Palm Beach". Charbel spune ca nu are motive sa se plinga, are suficient de multi clienti, chiar daca acest sezon pare a fi mai prost decit celelalte.
Maroun este insa neplacut surprins de lipsa de preocupare a autoritatilor romane pentru un domeniu care ar putea sa le aduca numai avantaje.

„Am construit acest hotel la sfirsitul anului 2002. Ce am observat insa in Romania este faptul ca turismul nu reprezinta o prioritate pentru autoritati. Nu inteleg de ce se intimpla acest lucru. Nu spun doar de cei care sint acum la putere, ci de toate guvernarile, dupa ’90. Eu nu am vazut ca turismul sa se promoveze in vreun fel, nici in tara, nici in strainatate. Apoi sint lucrurile simple. Va dau un singur exemplu: noi avem o gradina exotica in fata hotelului. E insa plina de tintari. Nici macar nu au stropit cu otrava, te maninca tintarii si ziua, si noaptea, ce sa mai vorbim de alte lucruri mai sofisticate", spune Charbel Maroun.

Patronul de la Palm Beach crede ca succesul turismului bulgaresc este motivat in primul rind de promovarea pe care statul i-a facut-o. „Sint apoi acei operatori germani care au incheiat contracte cu patronii de hoteluri si care aduc clienti. Nu este adevarata povestea ca la bulgari preturile sint mai mici. Daca te duci pe cont propriu, te costa ca in Romania", mai spune Charbel.

CIND SI CUM AM PIERDUT RAZBOIUL CU BULGARII

Privatizarea in turismul bulgaresc a inceput in 1993, nu dupa 2000, ca in Romania. Mai mult decit atit, investitorii bulgari au intrat in asociere cu tour-operatori de renume – cum ar fi de pilda cei germani, TUI sau Neckerman – care au oferit nu numai consultanta, ci si bani pentru investitii.

Mai exact, tour-operatori de renume din turismul mondial au dat bani pentru investitii in turismul bulgaresc, fie in modernizarea hotelurilor existente, fie in construirea unor hoteluri noi, in baza proiectelor lor. Ulterior, „creditul" s-a achitat prin prestarea de servicii turistice catre tour-operatori, iar bulgarii au inceput sa cistige copios de pe urma infrastructurii turistice astfel constituite. In Romania, procedeul a fost aratat cu degetul, spunindu-se ca nemtii au cumparat hotelurile bulgaresti, un singur hotel de pe litoralul nostru optind pentru acest tip de colaborare cu un tour-operator cunoscut.

Cel mai mare cistig al bulgarilor e ca nemtii au adus turisti straini. Pentru ca au avut unde, majoritatea hotelurilor de pe litoralul bulgaresc capatind, dupa reteta nemteasca, trei, patru si cinci stele, la standarde mondiale, cu servicii atractive si preturi rezonabile. La noi, baza de turism estival o constituie hotelurile de doua si trei stele, neatractive pentru straini, hotelurile de patru si cinci stele fiind exceptiile care confirma regula unui turism romanesc „pentru saraci".

Cu toate aceste diferente, preturile practicate de hotelierii de pe litoralul romanesc sint egale sau, uneori, chiar mai mari decit cele practicate de bulgari, iar diferenta uriasa dintre calitatea serviciilor ne descalifica de-a dreptul.

Bref
„Avem cu 40% mai putini straini pe litoral"

uu Estimarile Asocietiei Nationale a Agentiilor de Turism arata cit de mult a scazut interesul romanilor si strainilor pentru plajele noastre. „E cit se poate de adevarat ca numarul turistilor care merg pe litoral acum este in scadere. Potrivit estimarilor noastre, strainii care vor veni pe litoral in Romania anul acesta sint cu 40% mai putini fata de anul trecut. Si numarul romanilor care vor prefera sa faca plaja la ei in tara este in scadere cu aproximativ 15 procente", spune Traian Badulescu, purtatorul de cuvint al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism. II

„Privatizarea din Bulgaria s-a facut «cu statiunea», la noi «cu hotelul»"


>> Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT) sint nemultumiti de faptul ca cei care au cumparat hoteluri nu au continuat sa investeasca in ele. Noemi Hagan, consilier in ANT, explica cum a avut loc privatizarea in turismul romanesc si cum stau lucrurile in tara vecina.

Prezent: Cine au fost cei care au cumparat hoteluri pe litoralul romanesc?

Noemi Hagan: Multi dintre cei care au cumparat hoteluri pe litoral s-au gindit doar ca fac investitii imobiliare. Asteapta, probabil, intrarea in Uniunea Europeana, pentru ca apoi sa le revinda la preturi mult mai bune. In multe situatii, proprietarii nu au mai facut nici o investitie din momentul in care au cumparat imobilele respective. In luna aprilie, o echipa de la ANT a plecat pe litoral pentru a ajuta firmele care detin hoteluri sa obtina certificatele de clasificare (numarul de stele). Desi sezonul era foarte aproape sa inceapa, oamenii nostri au gasit foarte multe hoteluri inchise. Practic, nu au avut obiectul muncii, nu au avut pe cine sa consilieze".

Cum s-a facut privatizarea la bulgari?

Privatizarea in Bulgaria s-a facut la nivel de statiune, spre deosebire de Romania, unde activele s-au vindut bucata cu bucata, adica hotelul e al unui proprietar, restaurantul al altuia, iar piscina a ajuns la al treilea. In plus, odata ce investitorul bulgar s-a vazut proprietar, a apelat la firmele nemtesti de turism, cu traditie de zeci de ani, sa il ajute. Nemtii au dat bani pentru investitii si imbunatatiri dupa standardele germane si, odata renovarile terminate, au adus turisti si au umplut statiunile. In plus, au stabilit pentru o perioada de timp fixa preturi mai mici la camerele din structurile renovate decit erau inainte de renovare. Astfel, investitorul bulgar a avut si hotelul renovat, si plin de turisti. Mai mult decit atit, s-a trezit si inclus intr-un lant international de turism care timp de 5 ani, de exemplu, ii va furniza clienti.

Exista si alte cauze care fac diferenta dintre turismul celor doua tari? Eu stiu, traditia…

Traditia turistica din cele doua tari este, practic, aceeasi. Statiunile litorale din cele doua tari au fost construite in perioade similare. Diferentele tin mai degraba de spiritul practic: chiar daca in Bulgaria clima e mai calda, hotelurile lor au fost construite cu sisteme de incalzire, in timp ce hotelurile de pe litoralul romanesc au fost facute fara aceasta facilitate.

Cum se explica preturile mari, uneori, exagerat de mari ale serviciilor de pe litoralul romanesc?

Tarifele din orice domeniu de activitate se formeaza prin convergenta mai multor factori: existenta sau lipsa concurentei, cererea si oferta – sub sau supradimensionate – oricare dintre ele. In ceea ce priveste litoralul romanesc, intervine si chestiunea sezonalitatii reduse.
Proprietarii acestor hoteluri si restaurante au anumite costuri de intretinere pe care le platesc pe tot parcursul anului, iar venituri au cu precadere in perioada estivala. Practic, in doua luni ei trebuie sa-si acopere cheltuielile din tot anul calendaristic.

Exista tipuri de subventii pentru firmele care activeaza in turism? Cum sprijina statul roman turismul?

Exista o modalitate de ajutorare a turismului romanesc: TVA-ul perceput la cazare este de 9% si nu 19%, cum este in general.

Foarte multi romani care si-au facut vacantele in alte tari au fost incintati de sistemul „all inclusive" (n.r. – turistul plateste la inceputul sezonului pentru tot pachetul de servicii, cazare, masa, bar, transport etc.). De ce acesta nu exista in Romania?

„All inclusive" nu se poate practica atit timp cit proprietatea este divizata. Acest sistem poate functiona numai acolo unde un singur proprietar asigura atit cazarea, cit si masa.