Prin inspirata optiune a Ruxandrei Garofeanu, Galeria Dialog a dat la sfarsit de an inca un prilej de meditatie asupra artelor vizuale romanesti, optand de data asta pentru o formula familial-recuperatoare: aducerea in discutie a doi artisti, tata si
Prin inspirata optiune a Ruxandrei Garofeanu, Galeria Dialog a dat la sfarsit de an inca un prilej de meditatie asupra artelor vizuale romanesti, optand de data asta pentru o formula familial-recuperatoare: aducerea in discutie a doi artisti, tata si fiica, respectiv Simion Iuca (m. in 1994) si Maria Margarita Iuca, pictorita, stabilita de peste trei decenii la Paris.
Vernisajul a avut doua etape distincte: in prima seara o vizionare a atelierului lui Simion Iuca, ramas neschimbat de la moartea profesorului si, in cea de-a doua seara, cel al expozitiei de pictura a Mariei Margarita Iuca, de la Galeria Dialog. Un excurs emotionant, si totodata un bun prilej de-a reconsidera cu luciditate momente mai putin cunoscute dintr-un secol extrem de prolific pentru artele vizuale romanesti.
Simion Iuca (n. 1907), a purtat cu sine intreaga viata, cu o impresionanta aristocratie, incarcatura culturala mostenita si dobandita, fiind un spirit renascentist intr-un secol convulsionat de razboaie, schimbari de regimuri si cautari artistice. A studiat pictura cu G.D. Mirea la Bucuresti si, la Paris, cu Lucien Simon. S-a implicat in cercetarile privind stiinta artei, arta muzeelor, gravura, cu toate tehnicile ei, pe care de altfel a studiat-o temeinic in Franta. Din 1935, cand a revenit in tara, Simion Iuca s-a dedicat artei gravurii, convins fiind ca desenul, pe care-l stapanea foarte bine, il ajuta sa exprime cel mai bine in tehnicile gravurii, structura lui de o grava introspectie. Minutia si rafinamentul acestei arte aveau deja la noi, cand Simion Iuca i s-a dedicat, cateva mari nume de artisti care o facusera cunoscuta: Aman sau Jean Al. Steriadi sunt doua exemple. A fost printre altele societar al "Tinerimii Artistice", iar intre 1936 si 1972, profesor de gravura la Academia de Arte Frumoase, devenita Institutul "Nicolae Grigorescu", a infiintat invatamantul xilografiei si al litografiei si a fost un stralucit formator de gravori romani, intrati de-acum in istoria artelor vizuale. Numit in ultima parte a vietii profesor onorific, a primit in atelierul lui generatii de studenti pe care i-a scolit, deslusindu-le tainele acestei miraculoase meserii. A intocmit cataloage cu terminologii specifice gravurii si este autorul unui "Dictionar de termeni tehnici" (1991), ramas unic la noi. In atelier, se afla si astazi presa de metal la care lucra artistul.
Pictura lui Simion Iuca este una a observarii luminoase si atente, si asta se vede mai ales in portretele de femeie cu desenul curat si bine pus in pagina si culori armonios-stralucitoare, dar cel mai natural, cel mai pasional si mai atent artistul s-a exprimat in gravura, careia i-a dedicat cea mai mare parte din viata si pentru care a avut cu adevarat vocatie. Albul si negrul distribuite in detaliile cele mai fine, cu tehnica cu care incizeaza un chirurg pielea, alcatuiesc imagini realiste, cu jeturi de lumina care dezvaluie calitatea exceptionala a desenului. Simion Iuca a lasat, pe langa o opera fundamentala in spatiul gravurii, si amintirea unei lungi perioade din artele vizuale romanesti pe care a marcat-o cu nobletea unei vaste culturi.
Maria Margarita Iuca (n.1943), fiica lui Simion Iuca, pictorita care traieste la Paris de aproape patru decenii, expune la Galeria Dialog lucrari in care temperamentul ei rafinat si perceptia marturisit emotionala duc limbajul plastic spre sinceritati cromatice, spre spatii in care cer-apa-vegetatie-pamant ne transmit energiile lor spirituale, limpezi. Aparent, Maria Margarita Iuca isi foloseste privirea si mana sigura de desenator si colorist pentru a seduce, dar dincolo de impactul magic pe care-l provoaca, pictura ei comunica cu un rar curaj intelectual, lucruri care clarifica in constientul nostru partea de adevar. Sunt expuse splendide flori in spectaculoasa lor inmiresmare, ceruri si ape care dialogheaza, stanci insorite, tocite si lustruite de ape, siluete umane surprinse in spatii eternizate cultural, franturi de bulevarde si case, o iradianta bucurie de-a insoti realitatea cu vise, pentru a-i da o noua identitate.
As numi-o pe Maria Margarita Iuca, cu aceasta expozitie, prin alburile de care este impregnata pictura ei, cat si prin tulburatoarea sinceritate a unor amanunte, un Utrillo mult mai vital si mai lucid.
Din 1973 si pana astazi, Maria Margarita Iuca, absolventa a Institutului "Nicolae Grigorescu" (1968), a expus cu succes peste tot in lume, primind importante premii si distinctii, burse de creatie, aprecierile criticilor de specalitate si, figurand in anuare si dictionare de arta.
Expozitia "O familie de artisti", demonstreaza (daca mai era nevoie), ca, pentru artele vizuale romanesti drumul nu s-a oprit niciodata in loc, dimpotriva, serpuieste, se intretaie, se bifurca si se continua in redescoperiri a caror certitudine inseamna valoare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.