Situatia culturii scrise. Informare si dezinformare

O dezbatere, trebuie sa spun, utila, cu idei bune, constructive si cu accente, uneori, polemice, cum se intampla mereu cand se aduna scriitorii si incep sa vorbeasca despre ceea ce-i doare mai tare, adica despre literatura lor. I-am ascultat cu atentie pe toti si, pentru ca organizatorii m-au rugat sa conduc aceasta dezbatere, am condus-o cum am putut, adica lasandu-i sa vorbeasca pe cei care aveau ceva de spus, fara a le reprima ideile si fara a atata spiritele. Erau in sala, de nu ma insel, in jur de 80 de poeti, prozatori, critici, editori, profesori, in majoritate tineri, veniti din toate colturile tarii. Unii dintre ei conduc reviste de cultura, altii edituri, muzee, mai toti scriu si se plang ca Ministerul Culturii nu-i ajuta sa-si publice cartile. Iar daca ajung sa publice, Comisia de Achizitii a Ministerului nu le cumpara, macar simbolic, cate un exemplar pentru bibliotecile publice. Auzind acest fapt, a fost randul meu, nu sa ma plang, dar sa constat ca acest tratament se aplica si celor mai putin tineri, de pilda celui care semneaza acest articol. Comisia de achizitii a ministerului, formata din 41 de directori de biblioteci judetene si condusa de doi simpatici critici literari (Dan Cristea si Alex. Stefanescu), m-a ignorat cu desavarsire. Nu mi-a achizitionat, vreau sa zic, nici un exemplar din ultima mea carte publicata, "Tanarul Eugen Ionescu". Mi s-a parut bizar acest refuz si, fara a fi revendicativ, m-am mirat intr-un articol din "Ziua" de aceasta discriminare.
In dezbaterea de la Campina, a fost propus, ca alternativa la Comisiile Ministerului care n-au dat pana acum roade bune, un proiect nou, si anume infiintarea, dupa modelul francez, a Centrului National al Cartii care sa sprijine, mai corect si mai eficient, cultura scrisa romaneasca. I-am urmarit cu atentie pe initiatorii acestui proiect (intre ei poetul Dan Mircea Cipariu) si mi-am dat seama ca poate fi vorba de un proiect promitator. Cu o precizare: Centrul National de Carti, daca va exista intr-o zi, nu trebuie sa-si propuna sa imparta bani tuturor celor care vor sa publice, ci trebuie sa-si propuna altceva: sa sustina scrierile de interes general, greu vandabile si, prin aceasta, refuzate de editori: o carte de istorie, de pilda, o editie critica dintr-un clasic, o carte de documente, o colectie de poezie buna, o colectie de carte pentru marele public (de tipul B.G.T) etc... Proiect, repet, promitator. M.C.C. si Parlamentul Romaniei ar trebui sa-l ia in seama. Insa, ce constat? La cateva zile dupa ce presa a semnalat dezbaterea APLER de la Campina, Ministerul Culturii a dat un comunicat in care, spre stupoarea mea, citesc: "ideea infiintarii unui <<Centru National al Cartii>> condus de Eugen Simion nu poate fi transata cu un raspuns de tipul dau sau nu". Cine a propus acest lucru, de unde apare aceasta absurditate?... Cine a zis vreodata ca E.S. vrea sa conduca "Centrul" in discutie?... O aberatie totala. Am recitit comunicatul APLER si acolo este scris, negru pe alb, ca Eugen Simion "a condus dezbaterea", nu ca Eugen Simion vrea sa conduca sau a fost propus de cineva sa conduca "Centrul National al Cartii". Biroul de presa al M.C.C, ori n-a citit cu atentie textul, ori l-a citit si dezinformeaza opinia publica in chip scandalos. O dezinformare, o diversiune de trei parale. Tin sa-i asigur pe dl Iorgulescu si pe consilierii sai ca ultima mea ambitie si ultimul meu gand de marire in societatea de azi nu sunt sa conduc un Centru al Cartii sau altceva de acest tip. Ii rog sa fie linistiti.

---

Despre autor: