Intalnire secreta Kissinger-Putin la Novo-Ogariovo

In seara de 13 iulie 2007, presedintele rus Vladimir Putin a primit la resedinta sa de vacanta de la Novo-Ogariovo, o delegatie americana, condusa de fostul secretar de Stat al Administratiei Nixon, respectatul geopolitician Henry Kissinger. Din delegatie mai faceau parte: George Schultz (secretar de Stat in Administratia Reagan), fostul ministru de Finante Robert Rubin, fostul reprezentant special la "Tratativele pentru controlul Armamentelor, Non-Proliferare si Dezarmare", Thomas Graham, fostul senator Sam Nunn, presedintele "Chevron Oil Company", David O'Reilly, precum si Martin Feldstein, care a condus "Council of Economic Advisers" sub Administratia Reagan.
Delegatia americana condusa de Henry Kissinger a fost primita cu toate onorurile de catre Vladimir Putin, insa discutiile cu presedintele rus au fost tensionate
O stranie discretie mediatica
Prezenta in Rusia a unor personalitati americane de o asemenea anvergura ar fi trebuit, in mod normal, sa atraga atentia presei internationale. Mai ales intr-un moment tensionat al relatiilor dintre Moscova si Washington. Nu s-a intamplat asa. Mass-media a ignorat vizita, cu toate ca delegatia din Statele Unite a fost primita chiar de presedintele Putin. Singura, presa rusa a prezentat, in linii generale, evenimentul din seara de 13 iulie 2007.
Trebuie spus din capul locului ca interlocutorii americani ai lui Putin nu aveau nici un mandat oficial din partea Washingtonului. Nu reprezentau in nici un caz punctele de vedere ale Administratiei Bush. Nici unul dintre ei nu face parte din actuala Administratie a Statelor Unite.
In schimb, cu totii fac parte din cele trei mari organizatii globaliste, care reprezinta "Noua Ordine Mondiala": "Council on Foreign Relations", "Trilaterala" si "Bilderberg". Henry Kissinger este membru in conducerea tuturor celor trei organizatii globaliste mentionate.
Membrii delegatiei primite de Putin mai au un numitor comun: au criticat, in mai multe randuri, politica externa a Administratiei George W. Bush.
Nu mai demult decat la ultima Conferinta "Bilderberg" (31 mai-3 iunie a.c., desfasurata la hotelul "Ritz-Carlton" din Istanbul), Henry Kissinger remarca: "Sub Administratia Bush, politica externa agresiva si unilaterala a Statelor Unite a silit tarile de pe axa raului sa accelereze apropierea dintre ele, precum si cercetarile nucleare, pentru a se putea apara de o invazie preventiva americana".
De altfel, reuniunea "Bildersberg" de la Istanbul a acordat un spatiu amplu problemei deteriorarii din ultimii ani a relatiilor dintre SUA si Rusia. Au fost exprimate, cu acest prilej, diverse idei pentru remedierea situatiei.
Asa incat delegatia americana nu reprezenta Washingtonul, ci "Noua Ordine Mondiala", organizatia "Bildersberg" in speta, interesata sa arbitreze conflictul ruso-american. Inainte ca acest conflict sa se transforme intr-un nou "razboi rece". Si, ca intotdeauna cand au loc discutii de o asemenea magnitutide, mass-media manifesta o evidenta discretie.
Intrevederea cu Putin nu a fost lipsita de tensiuni. Experimentatul Henry Kissinger s-a rezumat, dupa intalnire, la o simpla declaratie, in aceeasi nota de discretie: "Apreciem timpul pe care presedintele Putin ni l-a acordat si sinceritatea cu care si-a expus punctele sale de vedere". In limbaj diplomatic, "sinceritate" trebuie citit drept "puternice divergente".
"Grupul Kissinger-Primakov"
Delegatia americana face parte din grupul de dialog "Russia-USA: Looking at the Future" (Rusia-SUA: privind spre viitor), care s-a constituit la 26 aprilie la initiativa "Noii Ordini Mondiale" - in prezenta fostilor presedinti americani George H. W. Bush si Bill Clinton - in scopul de a arbitra actualele divergente, foarte grave, dintre Moscova si Washington, si de a explora sansele colaborarii ruso-americane in viitor. Nu este pentru prima oara in istorie cand "Noua Ordine Mondiala" intervine si incearca sa aplaneze in conflictul SUA-Rusia.
Delegatia rusa din grupul de dialog - care a luat parte la discutiile din seara de 13 iulie de la Novo-Ogariovo - a fost formata din: Evgheni Primakov, fost premier (1998), ministru de Externe (1996) si director SVR (1991); Iuri Vorontov, fost negociator principal pentru arme strategice si fost ambasador in SUA; presedintele Companiei Ruse de Electricitate "UES", Leonid Dracevski; academicianul Iuri Israel (participant in 2007 la "Conferinta asupra Stramtorii Bering); presedintele "Institutului USA-Canada", Victor Kremeniuk; presedintele concernului "Russian Aluminum", Alexandr Livsit; generalul Mihail Moiseev, fost sef de Stat Major; ministrul de Externe Serghei Lavrov; seful "Departamentului America de Nord" din ministerul de Externe rus, Igor Neverov.
Structura de dialog formata in 26 aprilie mai este cunoscuta si drept "grupul Kissinger-Primakov", dupa numele sefilor de delegatie.
Referindu-se la discutiile cu grupul "Kissinger-Primakov", presedintele Putin a declarat: "S-a facut o trecere in revista, din punct de vedere geopolitic, a relatiilor dintre Rusia si Statele Unite, a economiei mondiale a non-proliferarii, sectorului energetic, a problemelor de perspectiva precum si a celor de interes comun dintre Rusia si Statele Unite. Toate extrem de importante pentru ca ele au o dimensiune globala".
Putin a continuat: "In viziunea mea, acest gen de abordari geopolitice globale sunt de dorit. Nu putem lasa ca relatiile dintre Rusia si SUA sa depinda de un moment politic sau altul. Suntem preocupati de securitatea globala, dar si de interesele popoarelor noastre, asa ca este normal sa existe si diferente de idei".
Presedintele rus a mai adaugat: "Sper ca propunerile pe care dumneavoastra le veti face vor oferi suficient material pentru viitoare discutii politice la nivel inalt".
Grupul "Kissinger-Primakov", infiintat pe 26 aprilie a.c., s-a intrunit pentru prima oara la Moscova in dimineata de 13 iulie. In aceeasi seara, grupul a fost primit de presedintele Putin. Viitoarea intalnire a grupului "Kissinger-Primakov" este programata la jumatatea lunii decembrie 2007.
Rusia vrea o lume "multipolara"
Delegatia americana condusa de Henry Kissinger a fost interesata sa afle punctul de vedere al presedintelui Putin cu privire la centrele de putere. In iulie, la resedinta lui George H. W. Bush de la Kennebunkport (Maine), Putin a reiterat ideea ca lumea de maine trebuie sa fie "multipolara", opusa actualului model "unipolar"(dominat de superputerea americana). Model care s-a impus dupa caderea comunismului, in conditiile cunoscute.
Pentru o lume cu mai multe centre de putere pledeaza nu numai Rusia, ci si Franta, Germania, China, India, Venezuela, Brazilia si multe state arabe. O lume "multipolara" ar contrazice, insa, modelul centrist (cu un singur centru de putere) pe care incearca sa-l impuna "Noua Ordine Mondiala". In acelasi timp, o lume "multipolara" ar contrazice flagrant intreg cursul politic american, inaugurat de Administratia Bush si neoconservatori, in anul 2001.
Putin a subliniat dreptul natiunilor de a fi aparate de legile internationale. El a insistat asupra faptului ca - in conformitate cu Carta ONU - nici un stat nu are dreptul sa atace (indiferent de pretext), sau sa incerce sa domine un alt stat.
In acest context, Putin a atacat desfasurarea "scutului anti-racheta" american, prevazut sa fie instalat in Cehia si Polonia, drept o flagranta incalcare a lui "Conventional Armed Forces in Europe Treaty" (CFE), precum si a lui "International Nuclear Non-Proliferation Treaty". Ultimul stipuleaza printre prevederile sale ca "in acord cu Carta ONU, statele semnatare trebuie sa se abtina in relatiile internationale de la amenintarea cu folosirea fortei impotriva teritoriului si independentei oricarui alt stat", si ca "stabilirea si mentinerea unui climat de pace si securitate trebuie sa fie promovate fara amenintarea cu armele".
Printre semnatari, a insistat Putin, se numara Statele Unite, Rusia, China, Franta si Marea Britanie. Presedintele rus a reamintit ca, in conformitate cu intelegerile de la sfarsitul Razboiului Rece, NATO trebuia desfiintat in acelasi timp cu "Tratatul de la Varsovia".
Ceea ce nu s-a intamplat. S-a desfiintat doar "Tratatul de la Varsovia, nu insa si NATO. Mai mult, NATO a inceput un proces de extindere rapida spre granitele Rusiei, unde se afla in prezent. Iar procesul de extindere nu s-a incheiat cu admiterea in NATO a Romaniei si Bulgariei", a spus Putin. Pe "lista de asteptare" sunt acum Croatia, Albania, Macedonia, dar si Georgia si Ucraina.
Rusia - a avertizat Putin - nu va accepta niciodata intrarea Georgiei si Ucrainei in NATO, si nici strategia actuala a SUA de a incercui teritoriul rus cu baze militare, in Europa si Asia. El a comparat "sistemul antiracheta" pe care americanii vor sa-l instaleze in Cehia si Polonia cu celebra "criza a rachetelor sovietice din Cuba" (1962).
Astazi, a declarat Putin, toate tarile membre ale "Tratatului de la Varsovia" (minus Rusia) sunt membre ale NATO, care formeaza acum un "cordon sanitar" in jurul Rusiei, exact ca in perioada interbelica.
Statele Unite exploreaza posibilitatea desfasurarii in viitor a "scutului antiracheta" in Tarile Baltice, Romania, Bulgaria si Ucraina. Sub pretextul amenintarii rachetelor iraniene! Nu insa si in Turcia. Mult mai aproape de Iran, si teoretic, mult mai expusa. Putin a mai spus ca Rusia si-a respectat angajamentul luat la sfarsitul Razboiului Rece: si-a redus trupele cu 300.000 de militari si si-a mutat armamentul greu dincolo de Urali. In actuala conjunctura, Putin a aratat, insa, ca Rusia are "mainile libere" - prin incalcarea "CFE" de catre SUA si desfasurarea "scutului antiracheta" in Cehia si Polonia. El a sugerat si primele "represalii" ale Rusiei: sa-si re-desfasoare armamentul greu in regiunea Kaliningrad (fostul Konigsberg, Prusia Orientala) la granita cu Polonia. Ca si in Ucraina, Moldova sau Georgia. Totodata, Rusia a anuntat ca nu se mai vede obligata sa respecte pe viitor "CFE", atata timp cat SUA nu-l mai respecta.
Daca Statele Unite desfasoara "scutul antiracheta" in Cehia si Polonia, Rusia se va retrage din "CFE" incepand cu data de 12 decembrie 2007. "CFE" - reamintim - este foarte important pentru ca a marcat, pe plan militar, terminarea "Razboiului Rece".
Henry Kissinger s-a interesat, in mod deosebit, de noua racheta cu raza lunga de actiune, testata de curand de rusi. Magazinul britanic "Spectator" informa recent ca Rusia a testat o noua racheta cu raza lunga de actiune (6000 km), lansata in stratosfera, si care a lovit cu succes o tinta din Siberia.
Specialistii de la Pentagon afirma ca, montata la bordul unor submarine militare cu propulsie nucleara, noua racheta ruseasca poate fi considerata cea mai teribila arma de distrugere in masa, aflata in posesia unei mari puteri. Reamintim ca pozitia submarinelor nu poate fi depistata prin sateliti, ci doar de alte submarine specializate.
Dosarul Litvinenko si scandalul expulzarilor
Delegatia condusa de Henry Kissinger a abordat si recenta polemica ruso-britanica legata de refuzul Moscovei de a-l extrada pe Andrei Lugovoi, considerat de Londra drept suspectul nr.1 in asasinarea lui Alexandr Litvinenko, fost agent KGB refugiat in Regatul Unit si "om de casa" al controversatului magnat rus Boris Berezovski.
Putin a invocat principiul reciprocitatii pentru a explica lipsa de cooperare a autoritatilor ruse. El a explicat ca, anterior, Marea Britanie a ignorat cu seninatate, nu mai putin de 21 de cereri pentru extradarea "gangsterului-oligarh", Boris Berezovski - unul din marii profitori ai "privatizarilor" din epoca Eltin. Berezovski trebuia sa raspunda in fata Justitiei ruse pentru "mari infractiuni economice si financiare", a caror documentatie a fost expediata la Londra. Ca si cererile Moscovei pentru extradarea liderului terorist cecen Ahmed Zakaiev.
Putin sustine ca, prin Constitutie, un cetatean rus nu poate fi extradat. Dar ca lucrurile ar putea fi rejudecate daca Marea Britanie trimite o documentatie la Moscova, privind implicarea directa a lui Logovoi. Pana acum, insa, in afara de o intensa propaganda antirusa, Marea Britanie nu a trimis nici un document care sa-l incrimineze pe Lugovoi - insista Putin. Si, fireste, continua sa-l protejeze pe Berezovski. Care afirma in gura mare ca pregateste la Londra un "puci" impotriva actualei conduceri a Rusiei.
"New York Times" relata ca ministrul de Externe britanic, David Miliband, a anuntat ca Guvernul britanic "va expulza patru diplomati de la Ambasada Rusa de la Londra, ca raspuns la refuzul Rusiei de a-l extrada pe Andrei K. Logovoi, pe care autoritatile britanice il acuza ca l-a otravit cu Polonium 210 pe fostul agent KGB, Alexader Litvinenko, toamna trecuta."
Actiunea britanica este considerata de partea rusa drept "fara precedent". Adjunctul ministrului rus de Externe, Alexander Grusko, a comentat-o astfel: "Daca Rusia ar fi expulzat cate patru diplomati pentru fiecare cerere de extradare ignorata de Londra, atunci Ambasada Marii Britanii ar avea cu 80 de diplomati mai putin".
Ironic, Putin s-a intrebat de unde atata interes al Marii Britanii pentru moartea unui fost agent KGB. El a declarat ca este vorba despre acelasi gen de oportunism politic si propaganda care se duce si in cazul investigarii asasinarii fostului prim-ministru libanez, Rafik Hariri.
Vladimir Putin a explicat delegatiei conduse de Henry Kissinger ca asteapta o revenire de "bun -simt" a Marii Britanii, in aceste chestiuni.
Independenta provinciei Kosovo
O alta tema fierbinte abordata in timpul intrevederii dintre Vladimir Putin si delegatia americana condusa de Henry Kissinger a fost cea a statutului provinciei sarbesti Kosovo. In opinia liderului rus, independenta acestei provincii ar crea un precedent extrem de periculos. Vladimir Putin a exprimat din nou refuzul categoric al Rusiei de a accepta o decizie in acest sens. El a reamintit faptul ca terorismul albanez a permis schimbarea raportului demografic in provincia sarba, in anii '80-'90. Mai importante, insa, ar fi consecintele internationale ale unui asemenea act.
Putin a subliniat ca sunt numeroase regiuni din Europa occidentala si rasariteana care vor folosi imediat precedentul Kosovo pentru a-si proclama propria independenta. Aceste consecinte globale ar afecta state intregi din Europa, ca Spania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Elvetia, Romania si, bineinteles, Rusia. Cei care urmaresc acest proiect, urmaresc de fapt dezintegrarea statelor europene - a afirmat Putin.
El a sustinut ca Statele Unite si o serie de organizatii ale societatii civile fac un mare tapaj pe tema "independentei Kosovo", incercand sa puna lumea in fata unui fapt implinit.
Secretarul general ONU, Ban Ki Moon, a incercat sa treaca o rezolutie a organizatiei privind "independenta Kosovo", dar delegatia rusa la ONU s-a opus. "Sunt profund preocupat de lipsa de progres", s-a plans apoi Ban Ki Moon. "Orice intarziere afecteaza statele din Balcani si pe cele europene", a adaugat el.
Henry Kissinger - in numele organismelor globaliste - a ridicat problema "independentei Kosovo" in discutiile cu Vladimir Putin tocmai datorita importantei sale pentru planurile viitoare ale "Noii Ordini Mondiale". Putin respinge insa recompensarea "separatistilor" - care adeseori pot fi socotiti si drept "teroristi" (asa cum este cazul UCK in Kosovo) - sau sa recunoasca "independenta" unor regiuni, doar in functie de interesele globalistilor. Scopul mandatului ONU in Kosovo, a remarcat Putin, nu este acela de a "retrasa granitele", si nici acela de a "inventa natiuni" in functie de business.
Noua strategie nord-atlantica pentru regiunea Marii Megre
Referitor la problema independentei provinciei Kosovo, sa remarcam opiniile Irinei Lebedeva, care ofera o perspectiva interesanta in articolul "USA-Russia: Hitting the same Gate, or Playing the Same Game". Irina Lebedeva scrie: "Documentele Aliantei Nord-Atlantice indica faptul ca NATO urmareste o politica deliberata de balcanizare a spatiului post-sovietic, intarindu-si influenta mai ales in zonele de <<conflicte inghetate>>, pe care incearca sa le internationalizeze dupa modelul iugoslav, prezentandu-le in alb si negru. Un asemenea document este cel intitulat <<Noua strategie nord-atlantica pentru regiunea Marii Negre>>, redactat de <<Marshall Fund>> cu ocazia summitului NATO, si care se refera la Marea Neagra si la Caucazul de Sud (Transcaucazia) ca la <<noua vecinatate euro-atlantica>>, amenintata de conflictele mostenite din epoca sovietica. Si la <<regiuni cu conflicte inghetate>> care pot evolua in noua vecinatate, largind Vestul. Raportul mai mentioneaza Azerbaidjanul si Georgia, in tandem, care ofera un coridor unic pentru transportul petrolier de la Marea Caspica spre Europa si, totodata, un spatiu vital pentru bazele americane si ale NATO, care pot actiona in teatrele de operatiuni din Asia Centrala si Marele Orient Mijlociu."
Intentia SUA si NATO este "spargerea" statelor mari din zona in parti mai mici, carora sa le fie recunoscuta "independenta". Cu alte cuvinte, "iugoslavizarea" zonei, profitand tocmai de "conflictele inghetate", subliniaza Irina Lebedeva.
Sectorul energetic, "cuiul lui Pepelea"
Accesul la petrolul si gazele naturale din bazinul Marii Caspice si din Asia Mica reprezinta azi principala contradictie de interese intre Rusia si SUA. Putin si Kissinger o stiu prea bine.
La acest capitol, Putin a explicat ca Rusia aplica "regulile pietei" in furnizarea de petrol si gaze naturale. Marele depozit de gaze naturale constituit de Rusia in Austria, faciliteaza livrarea de gaz natural rusesc catre Europa de Sud. Rusia si-a unit eforturile cu Germania si construieste un oleoduct pe sub Marea Baltica - evitand astfel teritoriul Ucrainei si Poloniei - astfel ca Rusia furnizeaza 80% din necesarul de gaze al Germaniei. Impreuna cu compania franceza "Total", "Gazprom" va exploata marele camp de gaze naturale de la Stokman. Oleoducte rusesti duc petrolul in Turcia si Balcani.
In momentul de fata, Rusia detine 12% din totalul mondial explorat al rezervelor petroliere si 21% din cel de gaze naturale.
Henry Kissinger s-a aratat interesat si de "Organizatia Shanghai", care reuneste, comercial, Rusia, China, cateva republici ex-sovietice bogate in resurse energetice, iar - ca observatori - Iranul si India.
Putin a declarat delegatiei americane ca, personal, nu este un inamic al Americii. Stabilitatea rublei, ridicarea standardului de viata al rusilor obisnuiti, un rol international compatibil cu forta si resursele Rusiei, sunt principalele sale preocupari.
Forta Statelor Unite sta, in ultima instanta, in puterea dolarului. Care este legata de petrol si de oscilatiile de pret ale barilului. Or, in momentul de fata, petrodolarul este peste tot in lume supus unor atacuri deliberate, a sustinut Kissinger.
Intalnirea din 13 iulie dintre Putin si grupul Kissinger-Primakov a fost prima, si a avut un evident caracter de tatonare. Delegatia americana a dorit sa cunoasca opiniile lui Putin in mod direct si neinfluentat. Ca reprezentant al "Noii Ordini Mondiale", grupul Kissinger-Primakov are misiunea de a "arbitra" neintelegerile dintre SUA si Rusia, inainte ca acestea sa degenereze intr-un nou "Razboi Rece".

---

Despre autor: