Timp de trei zile, Parcul Cismigiu a fost locul de petrecere pentru locuitorii Capitalei: muzica autentica, instrumentisti de exceptie, jocuri populare, targ de mestesugari si mancaruri traditionale romanesti.     Parcul Cismigiu..
Timp de trei zile, Parcul Cismigiu a fost locul de petrecere pentru locuitorii Capitalei: muzica autentica, instrumentisti de exceptie, jocuri populare, targ de mestesugari si mancaruri traditionale romanesti.     Parcul Cismigiu... La intrarea principala, o poarta de lemn, frumos sculptata; pe partea dreapta, o scena, unde Grupul din Bicaz-Chei te face sa nu stai pe loc cand isi incep viorile cantarea, acompaniate de sunetul viguros al dobei. Aleea Scriitorilor si Aleea Centrala - plina de mestesugari din Teleorman, Valcea, Bistrita, Maramures, Vrancea, unde poti sa admiri ceramica de Horezu, Corund sau Vladesti, broderii, tesaturi si costume din Salva, Botiza, Chioar si Valcea. Si bineinteles, aproape de Podul Nucului, un miros imbietor de ciolan cu fasole ce te face sa te opresti aici un pic mai mult. Trei cazane imense, asezate pe niste caramizi, in care clocoteste "voios" apa. Intr-o parte, un tanar bucatar perpeleste la foc ciolanele, dupa care le pune la fiert in cazane. La gratar sfaraie niste carnaciori ardelenesti. Claudia Varlan, directorul Festivalului National de Folclor, Muzici si Traditii in Cismigiu, ne-a declarat: "Este important sa ne cunoastem traditiile, sa stim cine suntem si de unde venim. Nu ne-am propus sa aducem satul la oras, ci sa aratam orasenilor care le sunt obarsiile. Festivalul are trei sectiuni: sectiunea muzica, ce se desfasoara pe cele trei scene; o sectiune a mestesugarilor - intre Aleea Scriitorilor si Aleea Centrala, si o sectiune de gastronomie cu mancaruri traditionale romanesti, in fiecare zi alte bucate".     Odinioara Se spune ca nimic nu este intamplator. Asa o fi. Exact acum 93 de ani, intre 21-23 iunie 1914, Societatea Scriitorilor Romani organiza, in Parcul Cismigiu, serbari, comemorand 25 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Manifestarea era patronata de primarul Capitalei, Emil Petrescu. Timp de trei zile, bucurestenii, dar si oaspetii Capitalei, participau la diverse reprezentari teatrale, dansuri nationale sau serenade ad-hoc. Exista, de asemenea, o expozitie permanenta de olarie artistica, de tesaturi, cusaturi si scoarte romanesti.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.