Romania vrea sa ia parte la discutiile pentru solutionarea crizei transnistrene. Ramane de vazut daca va reusi sa se impuna ca parte la negocieri, si mai ales daca Voronin va agrea acest lucru. Oricum, Basescu ramane pe aceeasi pozitie de la inceput
Romania vrea sa ia parte la discutiile pentru solutionarea crizei transnistrene. Ramane de vazut daca va reusi sa se impuna ca parte la negocieri, si mai ales daca Voronin va agrea acest lucru. Oricum, Basescu ramane pe aceeasi pozitie de la inceputul mandatului, de a contribui, pe cat se poate, la aderarea Moldovei in Uniunea Europeana. Desi Moldova nu pare prea interesata de acest lucru. Este aproape de neinteles de ce Basescu insista sa ajute Moldova in pofida dorintei acesteia. Pare o atitudine dictata mai degraba de inima decat de ratiune. Subiectul Basarabia este tratat mai tot timpul in aceasta maniera, desi ratiunea ar trebui sa dicteze actele omului politic. Acum cateva luni un cotidian a avut ideea sa evalueze costurile eventualei uniri a Basarabiei cu Romania. Trecand peste suma uriasa, interesanta a fost abordarea pragmatica, care a cam lipsit pana acum. Visul lui Basescu de a prinde Romania si Moldova sub umbrela Uniunii Europene se poate lovi nu numai de opozitia celorlalte state europene, ci si de aceea a moldovenilor. In primul rand, extinderea europeana a intrat pentru multa vreme in impas. Probleme mari in a intra in UE va avea Croatia, ce sa mai spunem de state precum Serbia, Moldova sau Turcia. In al doilea rand, extinderea nu prea ne convine. Fondurile structurale alocate Romaniei ar scadea simtitor in eventualitatea in care un stat de marimea Turciei ar intra in UE. Desi nu este prea frumos din partea noastra, este mai sanatos sa profitam de sacii din caruta noastra. Nu este de neglijat nici opozitia statelor europene fata de extinderile ulterioare. Multi isi smulg acum parul din cap pentru ca s-au legat la cap cu Romania si Bulgaria. Iar acestea doua sunt state cu o cultura democratica mult mai solida decat Moldova. Dar, cel mai important obstacol in calea apropierii romano-moldovene este chiar opozitia moldovenilor. Daca ne dezbaram de sentimentalisme patriotarde, nu mai putem face abstractie de faptul ca basarabenii i-au votat masiv pe comunisti. Si nu un partid cosmetizat sub nume ca FSN sau PDSR, ci unul care chiar asa se numeste: Partidul Comunist. Adica succesorul direct al bolsevicilor care au deportat oameni in Gulagul siberian, au condus campania de deznationalizare. Insa pentru basarabeni asta nu a fost suficient pentru a-i face sa se razgandeasca inainte sa-i voteze pe comunisti, astfel incat Vladimir Voronin sa obtina doua mandate de sef al statului. Un general al militiei sovietice care vorbeste o romana aproximativa si care, intr-o recenta declaratie, a spus ca isi doreste sa devina un fel de Deng Xiaoping care sa conduca din umbra Moldova. Si pe deasupra este si rus. Nu este vorba de xenofobie, dar basarabenii ar avea o groaza de motive pentru care ar trebui sa fie reticenti fata de rusi, dar au preferat sa treaca peste ele. Este optiunea lor, iar Basescu ar face bine sa tina seama de acest lucru. Nu este Voronin un Lukasenko, dar nu este prea departe de acesta. Oricum mai aproape decat de valorile democratiei occidentale. Daca basarabenii il prefera pe Voronin, cred ca ar trebui sa le respectam optiunea. In fond, o mare parte dintre basarabenii romanofili au devenit deja cetateni romani si chiar s-au stabilit in Romania. In timp ce marea masa a populatiei a luat de bune afirmatiile comunistilor privind "politica anexionista" a Romaniei. Ce-i drept, experienta administratiei romane in Basarabia in perioada interbelica a fost una nefericita, autoritatile de la Bucuresti tratand basarabenii ca cetateni de mana a doua. In pofida acestui fapt, nu au existat deportari si persecutii salbatice precum cele initiate de maica Rusie. Dar rusofilia este boala grea si basarabenii nu dau semne de vindecare. Simpatia cu care a fost primit Basescu de catre o mana de basarabeni la Chisinau este doar un accident si contrasteaza cu atitudinea fata de Romania a restului populatiei. Iar cererile privind acordarea cetateniei romane sunt doar expresia unui interes economic, mai ales ca multi aplicanti nici macar nu vorbesc romaneste. Sau moldoveneste, dupa cum se exprima Voronin. Sa presupunem totusi ca unirea s-ar petrece intr-un interval de cativa ani. In primul rand, Romania va suporta greu socul economic, iar moldovenii se vor simti frustrati, exploatati etc. Fenomenul acesta s-a resimtit si in Germania, dupa unificarea RFG si RDG, in pofida fondurilor uriase investite si a seriozitatii germane cu care a fost tratata problema. Care va fi rezultatul daca Miticii din Bucuresti vor gestiona unificarea cu una dintre cele mai sarace tari din Europa? In plus, ne permitem sa marim corpul electoral cu cateva milioane de votanti ai comunistilor, in conditiile in care fantoma comunismului mai bantuie Romania?
Despre autor:
