In cadrul perchezitiei domiciliare facute de anchetatori in locuinta conspirativa a spionului bulgar Stamen Todorov Stantchev, de pe Bulevardul Magheru, au fost descoperite documente incendiare despre activitatile acestuia in Romånia. Printre

In cadrul perchezitiei domiciliare facute de anchetatori in locuinta conspirativa a spionului bulgar Stamen Todorov Stantchev, de pe Bulevardul Magheru, au fost descoperite documente incendiare despre activitatile acestuia in Romånia. Printre hårtiile gasite de procurori se afla si unele referitoare la privatizarea SNP Petrom, facuta in perioada 2003-2004, pe vremea guvernarii PSD, cånd ministru al industriilor era Dan Ioan Popescu. Printre societatile care au acordat consultanta la privatizarea Petrom s-a aflat si Credit Suisse First Boston, reprezentata, in Romånia, de Stamen Stantchev si ceilalti straini din reteaua condusa de bulgar

Actele gasite de procurori sunt documente interne ale OPSPI, respectiv punctajul obtinut de ofertele firmelor participante la selectionarea consultantului international al Ministerului Economiei si Comertului pentru privatizarea Petrom, evaluarea operatorului autohton realizata de consultantul international - consortiul format de Credit Suisse First Boston si ING Barrings - selectat de MEC, strategia propusa de acesta partii romåne pentru derularea procesului de priv atizare, recomandarile consultantului referitoare la modificarea unor acte normative. In vremea privatizarii Petrom, directorul OPSPI era Dorinel Mucea, si el urmarit penal in dosarul de la DIICOT

Unul dintre cei anchetati, Radu Mihai Donciu, consilierul suspendat al ministrului comunicatiilor, are legaturi mai vechi cu Mustafa Oral, „canalul de legatura“ al retelei de spionaj, asa cum il numeste, in rezolutie, procurorul Ciprian Nastasiu. Conform declaratiei de avere a acestuia, el datoreaza 10.500 de euro firmei Planet Leasing, conduse de Mustafa Oral. Aceasta societate a derulat un contract de 5,6 milioane de dolari cu Petrom. Si Stamen Stantchev a derulat afaceri in domeniul petrolier, el fiind administratorul unei firme infiintate in Romånia, Ecogas Service SRL. Actionarul majoritar al acesteia este BSS Petroleum GmbH Viena. Tot in capitala austriaca, Stantchev detine si societatea Energan GmbH

( Andi Topala , Dan Badea )

Continuam seria dezvaluirilor privind implicarea retelei de spionaj economic, condusa de bulgarul Stamen Stantchev, in privatizarea societatilor Muntenia Sud Electrica SA si Romexterra Bank, asa cum rezulta din Rezolutia intocmita pe 21 noiembrie 2006 de procurorul Ciprian Nastasiu. In cazul Muntenia Sud Electrica, spionul Stantchev ar fi fost sprijinit, in obtinerea informatiilor cu caracter secret, de catre Mihai Dorinel Mucea, adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei si Industriei. Acesta i-ar fi dat informatii, clasificate ca „secret de serviciu“, referitoare la nivelul ofertelor tuturor celor cinci firme care au fost selectate in faza a doua a licitatiei, informatii care ulterior ar fi fost folosite in scopul imbunatatirii ofertei firmei ce avea sa castige licitatia. Actiunea lui Mucea este cu atat mai grava, cu cat el nu avea nici macar certificat de securitate ORNISS care sa-i permita sa se afle in posesia unor documente clasificate. In cercul lui Stantchev ar fi fost prinsi, in afara de Mucea, ministrul Codrut Seres, ruso-americanul Vadim Benyatov si chiar presedintele firmei castigatoare Enel Spa, Piero Gnudi. In cazul Romexterra Bank, procurorul Nastasiu afirma ca ministrul Seres ar fi fost convins de Stantchev sa se implice in gasirea unei solutii prin care un pachet de actiuni detinute de SNTGN Transgaz SA la Romexterra sa fie vandut catre PPF Investment, societate controlata de cehul Michal Susak. Prezentam de asemenea si documentele gasite la perchezitia secreta facuta de organele de ancheta in locuinta conspirativa a lui Stantchev, de pe B-dul Magheru. Printre acestea s-au descoperit si informatii referitoare la privatizarea SNP Petrom, finalizata in 2004, ceea ce sustine ipoteza conform careia reteaua lui Stamen Stantchev ar fi fost utilizata si la acea privatizare. De altfel, cum se stie deja, consultantul privatizarii Petrom a fost un consortiu din care a facut parte si Credit Suisse First Boston, societatea reprezentata de cetatenii straini Stantchev, Benyatov si Susak.

Documentele incendiare gasite de procurori in apartamentul lui Stamen Stantchev

„In baza informatiilor care evidentiau faptul ca Stamen Stantchev foloseste apartamentul situat in Bucuresti, Bd. Gheroghe Magheru nr. 9, in care locuieste in perioada in care se afla in Romania si pentru realizarea unor intalniri conspirative cu legaturile sale, in cadrul carora solicita/primeste date, informatii si documente nedestinate publicitatii, unele dintre acestea clasificate, s-a solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie emiterea unui mandat pentru accesul in imobilul respectiv, in urma realizarii urmatoarelor activitati:

-cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect;
-ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acesta le contine, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee.

In baza mandatului nr. 002122 din 6.06.2006 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a patruns in imobilul mentionat mai sus la data de 27 iunie 2006 unde au fost identificate mai multe documente pe suport optic si de hartie, dupa cum urmeaza:

1. Documente privind obiective importante de infrastructura
-planul topografic al Aeroportului International Cluj Napoca, insotit de anexe privind situatia generala a acestuia (situatia economica, necesarul de investitii, date referitoare la terminal, numar de angajati, dotare logistica);
-proiectul segmentului autostrazii Bucuresti-Ploiesti (relevee topografice, elementele economice care vor fundamenta devizul lucrarilor);
-informatii cu privire la situatia si posibilitatile de investitii din zona judetului Brasov, inclusiv harti topografice in detaliu care contin si date cu privire la obiectivele economico-stratetice din arealul sus-mentionat.

2. Documente nedestinate publicitatii privind strategia de privatizare a unor societati comerciale de interes strategic din subordinea Ministerului Economiei si Comertului:

-informatii cu privire la situatia societatilor comerciale din cadrul industriei de aparare aflate in patrimoniul OPSPI (tipul de productie, capital social, diverse date privind indicatorii economic-financiari);
-documente interne ale OPSPI referitoare la privatizarea Petrom (punctajul obtinut de ofertele firmelor participante la selectionarea consultantului international al MEC pentru privatizare a Petrom, evaluarea operatorului autohton realizata de consultantul international - consortiul format de Credit Suisse First Boston si ING Barrings - selectat de MEC, strategia propusa de acesta partii romane pentru derularea procesului de privatizare, recomandarile consultantului referitoare la modificarea unor acte normative, proiectul hotararii de guvern privind vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom detinute de MEC catre salariatii societatii;
-strategia MEC de privatizare a unor societati din cadrul sistemului energetic national (complexuri energetice de la Tuceni si Rovinari, Termocentrala Doicesti, SC Electrica Muntenia Sud).

3. Documente referitoare la corespondenta Ambasadei SUA cu MEC:

-corespondenta interna si externa apartinand OPSPI, inclusiv note de fundamentare ale unor acte normative (adrese destinate lui Michael Guest - fostul ambasador al SUA in Romania - de catre OPSPI si respectiv intre ambasador si Bank of America, care a participat la selectarea consultantului pentru privatizarea fostei SNP Petrom SA). Reprezentarile grafice ale unor zone sau obiective constituie informatii clasificate „secrete de stat“ daca se regasesc in categoriile de informatii prevazute de art. 17 litera h din Legea nr. 182/2002 privind protectia documentelor clasificate, modificata conform art. 1 din 9.03.2005, potrivit caruia, „in categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse hartile, planurile topografice (...) efectuate la scari de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat“.

Conform HG nr. 101/2003, pct. 18 in „Lista cuprinzand informatiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, din domeniul de activitate al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si al unitatilor aflate in subordinea sau sub autoritatea acestora“, a fost nominalizata, la nivelul de clasificare „secret“, categoria de informatii referitoare la Proiecte de parteneriat public-privat. Ca urmare, apreciem ca documentele aferente contractului de proiect incheiat intre partea romana si compania austriaca Strabag AG (aflate in mod neautorizat, in posesia lui Stamen Stantchev, la data efectuarii constatarii autorizate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv 27.06.2006) se pot inscrie in categoria celor prevazute de Hotararea de Guvern nr. 101/2003 (din verificarile efectuate a rezultat ca ministerul de resort in mod nejustificat nu a realizat demersurile specifice in vederea clasificarii documentelor respective). Activitatile persoanelor indicate mai sus au drept urmare crearea unei stari de pericol pentru securitatea economica, prin faptulc a sunt afectate elementele ce asigura echilibrul si stabilitatea sistemului de relatii economice in privinta unor obiective/structuri de interes strategic pentru statul roman in acest domeniu.

Faptele relevate mai sus reprezinta forme concrete de incalcare a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei, astfel incat, nu se poate considera, in conditiile prezentate, ca se pot garanta unitatea si omogenitatea pietei interne. In conformitate cu prevederile articolului 3 aliniat 1 lit. „g“ din Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana, trebuie sa existe un sistem care sa asigure o concurenta nedistorsionata pe piata interna. Desi serviciile publice pe care le produc agentii economici mentionati mai sus fac obiectivul unor contracte de privatizare, aceste unitati publice reprezinta activitati economice de interes general care sunt infiintate de autoritatile publice si care opereaza sub responsabilitatea acestora, chiar daca administrarea lor este delegata unui operator public sau privat, in mod separat de functia administrativa. Aceste concluzii privind dispozitiile Tratatului de Aderare se aplica cu precadere activitatilor de retea, respectiv in domeniul electricitatii, gazelor naturale, serviciilor postale si telecomunicatiilor.

In sustinerea acestor argumente trebuie relevat faptul ca domeniile din care fac parte agentii economici implicati in procesele de privatizare respective sunt incluse in cadrul resurselor strategice“.

Privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA

In urma licitatiei internationale organizate in anul 2005, in baza HG nr. 546/2005 - privind aprobarea strategiei de privatizare a Societatii Comerciale Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud“ SA, completata prin HG nr. 1866/2005 - privind aprobarea strategiei de privatizare a Societatii Comerciale Filiale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud“ SA - in luna ianuarie 2006, pentru aceasta societate au depus oferte angajante zece firme straine.

Dupa analiza initiala a ofertelor depuse pentru preluarea pachetului de actiuni detinut in portofoliul MEC - realizata, pe parcursul lunilor februarie-martie 2006, de catre comisia de privatizare constituita la nivelul Oficiului Participantiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din cadrul MEC, pe baza punctajelor celor doua componente ale ofertelor (financiara si tehnica), au fost admise/preselectate cinci firme pentru faza a doua a licitatiei: Enel Spa. Italia, Iberdola Spania, Cez Cehia, RWE Germania si Gas de France.

Procedura de desfasurare a licitatiei prevedea ca, dupa preselectarea ofertelor celor cinci firme, partea romana trebuia sa comunice reprezentantilor companiilor respective faptul ca au fost calificate pentru etapa a doua, caz in care acestea urmau sa prezinte ofertele finale, imbunatatite si irevocabile, dar fara sa li se comunice si punctajele realizate de celelalte oferte concurente.

In acest context, s-a stabilit ca Stamen Stantchev a intrat, in mod ilegal (fara a avea nici o calitate in acest sens), in posesia datelor nedestinate publicitatii cu privire la punctajele ofertelor selectate de Comisia de licitatie constituita la nivelul OPSPI-MEC pentru privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA. De precizat ca datele respective au fost clasificate „secret de serviciu“ de responsabilii cu atributii in domeniu din SC Electrica SA - unde societatea coordonatoare a filialelor de distributie a energiei electrice, intre care este inclusa si SC Electrica Muntenia Sud SA - in vederea asigurarii confidentialitatii datelor transmise de firmele participante.

Astfel, la data de 27 martie 2006, cetateanul bulgar a realizat o intalnire, intr-un cadru privat cu Dorinel Mihai Mucea (adjunct al sefului OPSPI-MEC si presedinte al Comisiei de licitatie), dupa finalizarea careia l-a contactat pe Vadim Benyatov - responsabil in cadrul Credit Suisse First Boston Europe Ltd. Londra (CSFB) pentru problemele privind pietele de energie emergente sau in curs de formare si, totodata, membru al gruparii externe ale carei interese le reprezinta in Romania si Stamen Stantchev - caruia i-a comunicat nivelul ofertelor financiare pentru toate cele 5 firme selectate.

Cu acest prilej, Stamen Stantchev a facut precizarea ca a obtinut datele respective chiar de la Dorinel Mihai Mucea (fapt confirmat de primul intr-o discutie ulterioara, desfasurata la aceeasi data, cu Michal Susak - fost director regional pentru Europa Centrala si de Est in cadrul CFSB), care i-a furnizat o lista cu cifrele exacte, preluate din documentele interne de evaluare ale Comisiei de licitatie.

La data de 17.09.2004, Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat, a acorda avizul de acces la informatii clasificate lui Dorinel Mihai Mucea.

Mai mult, Stamen Stantchev a afirmat ca transferul de date s-a realizat cu stiinta ministrului economici si comertului, Ioan Codrut Seres, caruia cetateanul bulgar i-a solicitat respectivele informatii personal, context in care demnitarul i-ar fi atribuit sarcina respectiva lui Dorinel Mihai Mucea, primul mentionand, de altfel, ca urma sa le verifice chiar cu sprijinul ministrului cu care avea deja stabilita o intalnire (materializata la data de 3.04.2006). La data de 11 ianuarie 2006, Vadim Benyatov l-a contactat pe Stamen Stantchev pentru a-i propune sa incheie impreuna o „intelegere profitabila“ cu reprezentantii Enel, despre care primul a afirmat ca sunt foarte interesati de preluarea controlului SC Electrica Muntenia Sud SA, context in care sunt dispusi la acordarea unui comision de succes important pentru un eventual sprijin privind obtinerea de date confidentiale despre ofertele contracandidatilor si/sau sustinerea pe alte canale la nivelul conducerii MEC.

Gardianul

Sursa: Gardianul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.