Noile prevederi ale Codului penal referitoare la raspunderea persoanei juridice (firme) intra in vigoare din 11 octombrie, cu 60 de zile mai tarziu decat celelalte modificari ale actului mentionat. Potrivit Legii 278/2006 pentru modificarea si comple
Noile prevederi ale Codului penal referitoare la raspunderea persoanei juridice (firme) intra in vigoare din 11 octombrie, cu 60 de zile mai tarziu decat celelalte modificari ale actului mentionat. Potrivit Legii 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, "persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala". Totodata, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleeasi infractiuni. Potrivit Mediafax, in cazul persoanei juridice, tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate. La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare.
Sanctiunile
Potrivit noului Cod penal, pedeapsa principala pentru persoana juridica este amenda, in timp ce pedepsele complementare sunt dizolvarea, suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile in legatura cu care s-a comis infractiunea pe o durata de la trei luni la un an, inchiderea unor puncte de lucru pe o durata de la trei luni la trei ani, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la trei ani. Termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana juridica este de zece ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de zece ani. Cand legea prevede pentru infractiunea comisa de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult zece ani sau amenda, termenul de prescriere a faptei penale retinuta in sarcina firmei este de cinci ani. (B.C.G.)
Bratarile Justitiei
Codul de procedura penala s-a modificat din nou pe data de 6 septembrie, exact in ziua in care intrau in vigoare schimbarile publicate luna trecuta in Monitorul Oficial, motivul fiind fuga lui Omar Hayssam din tara * In noua forma, parafata ieri de Guvern, judecatorul va putea sa dispuna supravegherea electronica a celor eliberati pe cautiune sau care au interdictie de a parasi tara sau localitatea, prin intermediul unei bratari
In ziua in care noul Cod de procedura penala intra in vigoare, acesta a fost modificat, ieri, printr-o Ordonanta de Urgenta a Guvernului, la propunerea ministerului Justitiei. Conform noilor prevederi, detinutii nu vor mai putea fi eliberati pe caz de boala, iar stramutarea dosarului va putea fi ceruta si in faza de urmarire penala. O alta modificare prevede faptul ca judecatorul va putea sa dispuna supravegherea electronica, prin intermediul unei bratari, a celor eliberati pe cautiune sau care au interdictie de a parasi tara sau localitatea. Monica Macovei a declarat ca modificarile adoptate ieri "sunt rezultatul muncii depuse de grupul de lucru creat dupa fuga din tara a lui Omar Hayssam, grup creat pentru a vedea daca sunt omisiuni in legislatie sau parti neacoperite". Astfel, dupa dezbateri nesfarsite in privinta CPP si dupa ce modificarile aduse au fost publicate luna trecuta in Monitorul Oficial, in ziua in care acestea intrau in vigoare, autoritatile si-au dat seama ca mai trebuie si alte modificari. Ca au uitat ceva. Astfel ca MJ a modificat din nou codul, motivul fiind ca episoade de genul Omar Hayssam sa nu se mai repete. Daca autoritatile considera ca sirianul a fugit din tara din cauza carentelor legii, prin modificarile aduse ieri CPP, acesta ar trebui sa nu mai sufere si alte schimbari. Pentru ca nu se modifica de fiecare data cand cineva paraseste ilegal tara.
Internati sub paza
Potrivit modificarilor aduse ieri, persoanele care sunt retinute si sufera de boli care nu pot fi tratate in spitalele-penitenciar vor fi internate sub paza in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Ministrul Justitiei a precizat ca o alta modificare importanta adusa vechii legislatii, in urma fugii lui Omar Hayssam, se refera la interdictia de a parasi tara sau localitatea pentru o persoana aflata in cercetare. Astfel, judecatorul are obligatia sa solicite acuzatului sa se prezinte la organele de politie in mod periodic, conform unei scheme de supraveghere stabilite de acestea, de la caz la caz, in functie de gradul de pericol al celui pus sub interdictie. "O persoana poate fi chemata sa se prezinte la Politie o data pe luna sau o data pe saptamana, iar alta despre care exista suspiciuni ca vrea sa paraseasca tara, mai des", a spus Macovei. Ministrul a mai spus ca ramane la latitudinea judecatorului de a cere acuzatului, ca masura suplimentara, purtarea unei "bratari" electronice care functioneaza ca un GPS. Astfel, locul in care se afla persoana va aparea in permanenta pe sistemul electronic de supraveghere.
Ministrul Justitiei a precizat ca o persoana supravegheata nu va putea scoate bratara de la mana si "sa o puna pe coada unui caine", pentru a-si pierde urma, pentru ca sistemul electronic de supraveghere sesizeaza imediat aceasta operatiune. "Este un sistem civilizat de supraveghere, pentru ca nu poti sa pui oameni care sa stea de paza peste tot - la case, la granite. Supravegherea va fi facuta de MAI. Cand se vede pe ecran ca persoana se apropie, fie de granita, fie de locuinta celui pe care l-a batut sau de un loc unde nu trebuie sa fie, atunci se poate actiona preventiv. Aceasta prevedere va intra in vigoare de la 1 iulie 2007. Masura nu este una obligatorie. Nu oricine va avea obligatia de a nu parasi tara va fi obligat sa poarte o bratara electronica, ci numai cei la care judecatorul crede ca se impune aceasta masura. In acest moment am prevazut, facultativ, acest sistem de supraveghere electronica pentru urmatoarele categorii de persoane: cele care au obligatia de a nu parasi tara sau localitatea, cele pentru care se dispune intreruperea sau amanarea executarii pedepsei si cele puse in libertate sub control judiciar sau pe cautiune. Acest lucru va duce la o scadere a arestatilor preventiv, pentru ca daca stii ca-l poti supraveghea electronic, atunci nu e obligatoriu sa-l tii in arest", a spus Macovei.
Ministrul Justitiei a afirmat ca supravegherea electronica va deveni operationala dupa 1 iulie 2007, iar costurile estimate se ridica la 100.000 de euro. "In acest fel va scadea numarul arestatilor preventiv", a apreciat Macovei.
O alta modificare se refera la introducerea in faza urmaririi penale a posibilitatii de transfer a dosarelor, in conditii similare cu cele ale stramutarii. "Am introdus aceasta posibilitate si in faza de urmarire penala. Exact aceleasi motive ca cele de la stramutarea din faza de judecata", a spus ministrul. O alta modificare adusa CPP se refera la ordinul de dare in urmarire. Ministrul a spus ca, in prezent, nu existau niste norme precise in aceasta privinta. Noile prevederi stabilesc procedurile care trebuie urmate in acest caz.
Ziua scadentei
Abuzurile magistratilor vor putea fi sanctionate incepand de joi, 7 septembrie, atunci cand intra in vigoare noul Cod de procedura penala * Ministerul Finantelor va fi obligat sa initieze actiuni in regres impotriva tuturor procurorilor si judecatorilor din cauza carora Romania va plati daune
Magistratii, procurori si judecatori, mai au la "dispozitie" cinci zile pentru a face ce vor in dosarele penale, fara sa raspunda. Pentru ca din 7 septembrie intra in vigoare modificarile aduse Codului de procedura penala. In Monitorul Oficial nr. 677 din 7 august 2006 s-a publicat Legea nr 356/2006 privind modificarea si completarea Codului de procedura penala, act normativ care introduce in sistemul judiciar romanesc doua lucruri prin care sunt trasi la raspundere magistratii incompetenti sau necinstiti.
Prima modificare legislativa introdusa prin Legea nr 356/2006, prevede un nou tip de abatere disciplinara pentru magistrati, in sensul ca in articolul 99 din Legea nr 303/2004, privind statutul magistratilor, introduce litera h), cu un nou continut: "Exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune". Esentiala pentru responsabilizarea magistratilor, aceasta prevedere legala va putea sa-i traga in mod real la raspundere pe acei oameni ai legii predispusi sa faca abuz de drept, stiind ca orice ar face nu raspund si care, simtindu-se astfel la adapost, calcau pe oricine in picioare in instante sau parchete, facand ce vroiau in dosare. Obligatii pentru magistrati, ca de exemplu, de a nu motiva solutiile date- pentru ca de multe ori nici nu puteau sa-si motiveze aberatiile - de a refuza nejustificat probe si martori in aparare, de a ignora probele de la dosar, de a incalca dreptul la aparare, de a nu pronunta verdictele in sedinte publice si multe altele, vor putea fi sanctionate pe linie disciplinara de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Pana in prezent, datorita absentei unei asemenea prevederi, se invoca mereu imposibilitatea "imixtiunii in activitatea de judecata" astfel incat, orice ar fi facut in dosare, magistratii scapau neatinsi.
Nu va mai plati statul, ci magistratul
Printre modificarile aduse Codului de procedura penala se numara reformularea art. 507, in care se prevede: "In cazurile in care repararea pagubei s-a acordat potrivit art. 506 (nr. red. - cel privitor la dreptul statului de a formula actiune in regres contra celui care a produs paguba), cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia, care cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie". In forma de pana acum, art. 507 din Codul de procedura penala vorbea doar de posibilitatea statului de a formula actiune in regres, motiv pentru care statul, prin Ministerul Finantelor, nu a initiat niciodata o actiune in regres, solutia preferata fiind acoperirea daunelor cu bani de la bugetul de stat. Astfel, incepand din 7 septembrie, Ministerul Finantelor va trebui sa initieze actiuni in regres impotriva tuturor procurorilor si judecatorilor din cauza carora Romania va plati daune. Romania a platit in perioada 2000 - 2005 circa 40 de milioane de euro daune pentru abuzurile si incompetenta magistratilor. De asemenea, pe langa despagubirile acordate de instantele interne, au mai existat daune pe care statul roman le-a platit ca urmare a condamnarilor primite din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, daune care au atins patru milioane de euro, suma in care ponderea covarsitoare o reprezinta daunele produse prin incalcarea dreptului la proprietate. Cifrele sunt ametitoare si ascund in fapt ani furati din viata, oameni distrusi psihic si fizic, precum si bunuri si proprietati deposedate abuziv, toate acestea fiind posibile prin incompetenta si reaua-credinta a unor magistrati. Cu toate acestea, nici unul dintre cei responsabili de aceste prejudicii nu au fost trasi la raspundere, statul optand pentru acoperirea daunelor din bani publici.
Independenta nu inseamna lipsa raspunderii
Noua abatere disciplinara pentru magistrati, constand in incalcarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a normelor de procedura, reprezinta un pas esential pentru insanatosirea sistemului judecatoresc. Incalcarea normelor de procedura de catre procurori si judecatori a atras nemultumirea comisarilor europeni, care au afirmat ca independenta acestora nu se poate confunda cu lipsa de raspundere. Faptul ca nu exista aceasta prevedere in cod a permis unor magistrati sa-si incalce obligatiile profesionale. Sa nu-si motiveze solutiile date, sa ignore probe din dosar, sa refuze fara justificare acceptarea de probe sau martori in aparare, sa incalce flagrant dreptul la aparare, mai cu seama in cazurile cu arestari preventive, sa secretizeze sedintele de judecata sau sa aplice condamnari pentru fapte neaduse inculpatilor la cunostinta pentru a li se oferi posibilitatea sa se apere. Sa ignore expertizele din dosare. Gratie noii prevederi legale, nu se va mai putea ivoca de acum inainte de catre CSM imposibilitatea imixtionarii in activitatea magistratilor, intrucat nerespectarea normelor de procedura tine de drepturile partilor de avea parte de un proces echitabil.
Prezentarea convorbirilor
La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora. Legea interzice efectuarea in acelasi timp cu perchezitia a oricaror acte procedurale in aceeasi cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face perchezitia sa participe la aceasta. In ceea ce priveste recursul in interesul legii, in noul Cod de Procedura Penala se arata ca Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, direct, sau ministrul Justitiei, prin intermediul Procurorului General, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel si parchetelor de pe langa acestea au obligatia, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Noul cod mai prevede ca persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la refacerea acesteia, cand refacerea este dispusa de instanta. De asemenea, daca in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.