Pasapoartele biometrice, o afacere alunecoasa

Bundesdruckerei GmbH, Germania si Uti Systems Bucuresti, in asociere cu Imprimeria Nationala Franta, au depus oferte pentru participarea la licitatia privind realizarea pasapoartelor biometrice, dupa ce, in primavara acestui an, Guvernul intentiona sa atribuie direct contractul firmei germane. Lucrurile nu par sa se fi imbunatatit prea mult prin aceasta schimbare, daca luam in calcul implicarea firmei romanesti in diferite scandaluri legate de paza portului Constanta sau a echipamentelor furnizate Ministerului Apararii...
RA-APPS a anuntat ieri ca, in urma anuntului de licitatie pentru realizarea pasapoartelor biometrice, publicat in doua cotidiane romanesti si doua straine - Nine O'Clock si Allgemeine deutsche Zeitung, 24 de firme interne si externe au cumparat documentatia necesara elaborarii si prezentarii ofertei, doua dintre ele aratandu-se interesate de a participa la licitatie.
Acestea sunt Bundesdruckerei GmbH, Germania si Uti Systems S.A. Bucuresti, in asociere cu Imprimerie Nationale S.A., Franta, ale caror oferte au fost deschise luni, 28 august.
In urma numeroaselor articole publicate in presa centrala, care incriminau posibilitatea negocierii contractului cu o singura firma, in luna aprilie a.c., Secretariatul General al Guvernului a fost abilitat sa organizeze, prin RA-APPS, o licitatie internationala pentru desemnarea unui furnizor unic al pasapoartelor electronice la standarde UE.
Astfel, pe site-ul RA-APPS au fost publicate cerintele pentru participarea la licitatia "Producerea si livrarea pasapoartelor electronice in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, precum si a echipamentelor si produselor software aferente".
Obiectul licitatiei presupune producerea a cel putin 2 milioane (maximum 10 milioane) de pasapoarte romanesti simple, 15.000 de pasapoarte diplomatice si 65.000 de pasapoarte de serviciu.

Germanii au produs deja aproape 4 milioane de pasapoarte

In ceea ce priveste cerintele impuse de RA-APPS firmelor participante la licitatie, acestea sunt, printre altele, obligatia de a prezenta dovada ca la 31 martie 2006 au platit integral taxele si impozitele catre bugetul de stat, fondul de somaj, asigurarile de sanatate si asigurarile sociale, precum si taxele si impozitele locale, precum si realizarea in ultimii trei ani a unei cifre de afaceri egale sau mai mare decat 525 milioane lei (150 milioane euro).
Alte conditii de participare spun ca ofertantul va prezenta dovada indeplinirii in ultimii trei ani a unuia sau a mai multor contracte al carui/caror obiect a fost furnizarea de pasapoarte cu o valoare egala sau mai mare de 210 milioane de lei (60 milioane euro) sau livrarea unei cantitati de pasapoarte egala sau mai mare de 2 milioane de bucati. Din acest ultim punct de vedere, am putea spune ca firma care va castiga licitatia este Bundesdruckerei, care a produs, conform unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor, 3,8 milioane de pasapoarte.
"Ministerul Administratiei si Internelor este interesat de obtinerea unor documente de cea mai buna calitate si cat mai securizate, la cel mai mic pret, indiferent cine ar fi furnizorul acestora. Din acest punct de vedere, MAI arata ca actualul tip de pasaport romanesc, produs de BIS Bundesdruckerei, este probabil cel mai securizat document de acest fel aflat in circulatie, fapt care poate fi constatat prin compararea cu documentele in uz in alte state europene. De asemenea, nivelul ridicat de securizare a pasapoartelor produse de BIS Bundesdruckerei este demonstrat si de faptul ca MAI nu s-a confruntat cu nici un caz de falsificare, pe parcursul emiterii a peste 3,8 milioane de documente", anunta MAI in comunicatul remis presei la 23 noiembrie 2005.

Implicata in scandalul din Portul Constanta

Firma de protectie si paza Uti Systems pare sa nu stea bine nici la capitolul cifra de afaceri, nici in privinta producerii pasapoartelor. Astfel, desi printre partenerii sai se numara institutii precum Guvernul Romaniei, MApN, Centrala Nucleara Cernavoda, Oil Terminal Constanta, si chiar SPP, Palatele Cotroceni si Parlamentului sau Aeroportul Otopeni, cifra de afaceri, in anul 2004, a atins 47,5 milioane de euro.
De altfel, la sfarsitul anului trecut, una dintre diviziile firmei Uti, Cobra Security, a fost implicata intr-un scandal legat de contractul incheiat cu Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta SA. In urma investigatiilor efectuate de politisti si procurori a reiesit ca a fost unul dintre cele mai paguboase incheiate vreodata, Compania Nationala fiind nevoita sa plateasca aproape 250.000 de euro lunar pentru un pachet de servicii, printre care si cel de securitate perimetrala.
Desi caietul de sarcini a fost cumparat de 41 de companii (printre care Siemens, Alcatel si operatorul roman Astral), din cauza conditiilor cuprinse in document au participat la licitatie doar trei. Erau acceptate doar firmele care aveau ca obiect de activitate toate serviciile incluse in pachet, respectiv asigurarea pazei perimetrale, serviciile de mentenanta si intretinerea serviciului de paza perimetrala, serviciile informatice privind activitatea comunitatii portuare, precum si cele de telecomunicatii de pe platforma portuara. La 15 octombrie 2004, a avut loc deschiderea ofertelor companiilor Magal Security Sistems(Israel), Prima Mano Mer(Israel) si Uti Italy SRL (Italia), aceasta din urma fiind desemnata castigatoare a licitatiei pentru paza perimetrala si celelalte servicii in schimbul a 245.863 euro lunar.
Astfel, UTI se obliga, pe langa prestarea a cinci servicii, sa execute si unele investitii, precum montarea de camere de supraveghere video, senzori electronici, modernizarea retelei informatice si a celei de telefonie fixa de pe platforma portuara etc. Numai ca toate acestea s-au lasat asteptate, avand in vedere ca fostul director Gheorghe Moldoveanu le-a acordat celor de la UTI o perioada de gratie destul de mare, compania italiana primindu-si cei 250.000 de euro numai pentru paza perimetrala a platformei portuare.

ePass-ul poate fi falsificat

Compania germana Bundesdruckerei produce documente de identificare, carduri securizate, bancnote, dar si sisteme complete de personalizare si identificare bazate pe semnatura electronica. Compania a incheiat un contract, in 2001, cu autoritatile romane, pentru tiparirea unor documente. Germania a fost prima tara din Uniunea Europeana care a introdus pasaportul biometric securizat - ePass, care contine un cip electronic in locul fotografiei de identitate pentru a face mai dificila falsificarea, urmand ca, din luna martie 2007, sa contina si inregistrarea amprentelor digitale. Insa ePass-ul nu este de nefalsificat, acest lucru fiind realizat de un expert german in mai putin de doua saptamani, doar cu ajutorul unui echipament cumparat de pe Internet cu 200 de dolari.
Lukas Grunwald a aratat, intr-o conferinta sustinuta la Las Vegas, ca informatiile personale stocate pe aceste documente pot fi copiate si transferate pe alte cipuri, folosind doar informatiile publice postate pe pagina de Internet a Organizatiei Internationale de Aviatie Civila, un organism al ONU ce a dezvoltat acest standard. "Din punctul meu de vedere, toate aceste pasapoarte biometrice sunt o enorma risipa de bani - ele nu asigura deloc o securitate mai buna", a spus atunci Grunwald. Deocamdata, germanul a reusit doar clonarea unui cip si aplicarea lui pe un pasaport nou, fals care poate fi descoperit la o simpla verificare a operatorului de la granita.
Printre tarile afectate de descoperirea germanului se numara Marea Britanie, care dezvolta un proiect de producere a pasapoartelor biometrice si a cardurilor de identitate in valoare de 415 milioane de lire sterline, care include nu numai pasapoartele biometrice, dar si Statele Unite, Belgia, Suedia si Franta.

Ce inseamna un pasaport biometric

Noul "e-passport" va avea ca element de securizare un cip de 1,5 centimetri, inserat in prima pagina a pasaportului. Acesta va stoca datele biometrice ale detinatorului (o poza digitala, amprentele, distanta interpupilara si amprenta pupilara), toate datele fiind destinate combaterii contrafacerii documentului sau utilizarii de catre alta persoana decat cea inregistrata pe cip. La frontiera, pasaportul este introdus intr-un cititor special, iar datele biometrice memorate pe cip sunt comparate cu cele existente in baza de date si cu posesorul pasaportului. Tarile membre ale Uniunii Europene trebuie sa introduca in cip, pana in anul 2009, si amprentele digitale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe