Marilena Murariu: "Pentru a putea trai, fac o multime de munci..."

"Eu sunt un artist atipic", marturiseste Marilena Murariu. "Fac o multime de munci, pentru a putea trai, pentru a rezista bilogic, cum spunea bunul meu prieten, Iordan Chimet (eseist, prozator, poet, scenarist si traducator roman 1924-2006, n.n): am serviciu la stat, unde trebuie
sa-mi fac datoria, sunt expert in arta plastica moderna romaneasca, acreditat de Ministerul Culturii, fac zacusca, bulion, am un catel, o familie, sunt singurul sofer al familiei- trebuie sa am grija de familie sa mai iesim la aer..." Ei, bine, cu toate astea, Marilena Murariu picteaza si calatoreste, este invitata sa expuna in galerii si muzee din importante centre culturale din lume. Isi compune lumea culorilor, a colinelor configurate cu ochiul sufletului, ca o tresarire de curcubeu, cu infinita dragoste. Dar si cu tristetea ca timpul ii joaca feste, rapindu-i bucuria studiului de atelier. Nu urmareste sa iasa in evidenta prin stilul sau, prin modul cum isi structureaza compozitiile si, mai ales, prin registrul cromatic aparte, dar crede ca lucrarile sale se detaseaza, vizibil, in peisajul plasticii contemporane. La capitolul "regrete" sau "dezamagiri" resimte lipsa saloanelor municipale si a celor republicane. "Cred ca nu sunt suficiente numai expozitiile personale. Municipalele sau Saloanele oficiale, cum erau numite in perioada interbelica, nu mai exista. S-a rupt traditia. Ele au continuat si dupa '45 - '50, chiar si dupa '90, doi trei ani. In ultimii ani se faceau fragmentar- in micile galerii ale Uniunii Artistilor Plastici (UAP) - si tot nu aveai o viziune de ansamblu asupra artistilor, cel putin a celor din Bucuresti. Noi, cei mai in varsta, nu-i cunoastem pe artistii tineri, iar ei nu cunosc ceea ce facem noi", spune cu amaraciune. "Revista <> a disparut de mult. Ziarele scriu prea putin pe aceasta tema. Iar artistul, ca sa existe, ca sa-si continue munca, are nevoie de multa publicitate. Cred ca lipseste interesul breslei pentru soarta artistului. Iar artistii incearca sa supravietuiasca asa cum pot. Unii se apuca de alte activitati care nu au nici o legatura cu arta". Despre galeriile Fondului Plastic afirma ca sunt "Un fel de bazar pentru toate gusturile. Totul ramane la latitudinea galeristei; ea isi alege artistii si lucrarile dupa un criteriu unic: acela al optiunii cumparatorilor, fiindca stie ce se vinde. Asa ca se primesc si se expun spre vanzare lucrarile anumitor artisti - de regula peisagistii si cei care fac naturi statice cat mai aproape de stilul clasic. Tablouri, de altfel, agreabile care dau bine in casa. Ce este atunci de facut?! Fie te prostituezi si incepi sa faci peisaje, daca poti. Eu am incercat, dar n-am reusit. Asa ca mi-am spus: mai bine imi iau doua servicii si pictez numai ceea ce simt. Trebuie sa ai o forta extraordinara, ca femeie, pentru a te mentine. Nu sunt neaparat o feminista, dar consider ca desi au slabiciunile lor, femeile-pictorite trebuie sa lupte cu multa demnitate, sa nu se lase date usor la o parte. Eu ma simt puternica. Gasesc intotdeauna resurse sa le duc pe toate la capat. Ma straduiesc sa nu fac compromisuri si in putinul timp care-mi ramane incerc sa-mi analizez demersul, sa-mi pun probleme pentru a descoperi ceva nou. Pornind de la Marcel Duchamp, care a instigat la daramarea muzeelor, toata lumea vrea sa darame nu stiu ce. Probabil daramarea daramarii. Numai ca arta se face construind. De aceea ar trebui sa ne preocupe desenul, culoarea, sa stim sa le stapanim bine pentru a putea face, de pilda, instalatii...Cred ca traim insa o revenire la pictura clasica. Un rol important ar trebui sa-l aiba criticul de arta; el trebuie sa fie un descoperitor de talente. In realitate, criticul incurajeaza niste gaselnite.
Marilena Murariu este mai cunoscuta peste granita, unde este invitata in tabere de creatie si, frecvent, cu prilejul unor importante expozitii, de pilda in Praga, Viena, Tel Aviv, Venetia. Anul acesta a avut, in luna februarie, o expozitie de pictura si grafica la Viena, la Ternier in Franta, in cadrul unui festival de muzica, unde a expus alaturi de artisti din Franta si America Latina, fiind rasplatita cu "Marele trofeu" al sectiunii "arte". La Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, va avea, in luna septembrie, o expozitie cu titlul generic "Repere plastice de la Marea Nordului la Marea Mediterana", tema propusa de catre pictorita care a calatorit in multe tari din acest areal geografic. Este initiatoarea proiectului "Pictori romani de azi la Balcic", aflat deja la a treia editie, si realizat impreuna cu Fundatia Mihaelei Dragomir, Elite Art-Club UNESCO. Cum a perceput intanirea cu Balcicul? "M-a inspirat si mi-a dat multa forta. Nu ma asteptam sa aiba asemenea impact asupra mea".

---

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe