Presa e dispusa sa-i ofere pe tava pe toti jurnalistii care au colaborat cu Securitatea. Gestul nu e doar simbolic si ar putea deveni un model pentru toti informatorii care, santajati sau actionind cu un zel machiavelic, ar invata ca orice pacat se p
Presa e dispusa sa-i ofere pe tava pe toti jurnalistii care au colaborat cu Securitatea. Gestul nu e doar simbolic si ar putea deveni un model pentru toti informatorii care, santajati sau actionind cu un zel machiavelic, ar invata ca orice pacat se poate vindeca prin marturisire.

Breasla jurnalistilor isi face, prin proprie vointa, ordine in ograda. Cei care au colaborat cu Securitatea ies la suprafata ca uleiul deasupra apei. Fiecare caz are istoria lui si gradele de vinovatie sint greu de cintarit. Ramin o semnatura pe un angajament si o morala care a putut fi partial purificata de atitudinea corecta a unora dintre acesti colaboratori dupa caderea comunismului. Dupa ce sita CNSAS ii va cerne pe toti jurnalistii de pe lista Civic Media vom putea reciti intr-o alta cheie zecile de mii de investigatii, analize, comentarii etc. scrise in presa de dupa decembrie 1989 de fostii oameni ai Securitatii cu buna-credinta sau la comanda celor care i-au racolat. Mass-media, care figureaza, alaturi de Biserica si Armata, in topul instantelor in care romanii au cea mai mare incredere, ii vor demasca pe cei care au facut pactul cu diavolul. Ne putem astepta la surprize mari si numeroase. Daca doar jurnalistii se vor supune insa acestor teste radicale, opinia publica va putea deduce ca grosul fostilor informatori s-a strins sub umbrela presei. Ceea ce ar fi profund incorect atita vreme cit securisti de joasa speta, ca Ristea Priboi sau Ilie Merce, s-au aflat sau continua sa combata prin Parlament dupa ce au primit OK-ul CNSAS. Salubrizarea morala inceputa de presa trebuie urmata si de alte institutii profund suspectabile de relatii cu Securitatea. In Polonia, fratii Kaczynski au cistigat alegerile promitind ca vor largi spectrul categoriilor sociale verificate daca au colaborat sau nu cu serviciile secrete comuniste. Prin grila noii legi vor trece functionarii din administratia publica locala, conducerea societatilor de stat, oamenii de stiinta, profesorii de liceu si universitari, directorii de scoli si jurnalistii. La noi ramine sa vedem cit de departe se va merge atit cu Legea lustratiei, cit si cu aceea privind noul format al CNSAS. Nimeni nu s-a gindit sa ia la puricat Consiliile de Administratie ale companiilor de stat, cu toate privatizarile dubioase adjudecate, in destule situatii, de persoane sau grupuri de interese interne sau transnationale. De ce sint ocolite Academia si uniunile de creatie? Acad. Dan Berindei a recunoscut acum trei ani ca a facut rapoarte la Securitate, dar Academia n-a gasit de cuviinta sa-si apere onoarea. Despre colaborarea cu Securitatea a acad. Stefan Aug. Doinas am aflat dupa moartea acestuia. Scriitorul Al. Paleologu isi marturisise culpa inca din 1990, pentru ca ulterior sa se afle ca vinovatia sa era mult mai putin siropoasa decit incercase s-o prezinte initial. Profesorii de toate gradele ar trebui, de asemenea, verificati: se numara printre principalii formatori de opinie si poate ca indolenta unora dintre ei in descrierea trecutului totalitar conduce la nostalgiile ceausiste ale multor invatacei. Ii monitorizeaza cineva pe cei care reprezinta Romania in strainatate? In dosarul lui Doinas erau mai multe trimiteri la un turnator rasat trimis dupa caderea lui Ceausescu sa apere valorile culturale romanesti in mai multe tari occidentale. Preotii, inclusiv inaltii ierarhi ai BOR, au fost scosi de Senat de sub incidenta Legii lustratiei. Asta desi istorici care au scotocit prin arhive (de pilda - Stejarel Olaru) afirma ca insusi patriarhul Teoctist ar fi fost implicat in actiuni de propaganda dictate de Securitate. Societatea romaneasca musteste de asemenea zone mocirloase care, desi au un potential securistic ridicat, profita de discriminarea pozitiva a clasei politice. Pentru ce trecutul totalitar romanesc are incuviintarea de fi sondat, selectiv, pe parcele, cu atentie ca nu cumva sa se deschida vreo usa interzisa? De ce sintem paziti de adevaruri la care cetateni din alte tari ex-comuniste au un acces liber si isi descarca astfel memoria de suspiciunea ca, poate, unii dintre colegii sau rudele lor i-au impins in vizorul serviciilor secrete?


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.