Romania interbelica nu s-a intemeiat numai pe forta marilor industriasi sau proprietari de pamanturi. Multi dintre cei care au contribuit la propasirea Romaniei mari si destul de imbelsugate din perioada dintre cele doua razboaie mondiale au fost micii negustori, meseriasi, functionari, intelectuali, tarani mijlocasi. Un astfel de mic negustor a fost tatal doamnei Ana Datcu, Constantin Iarca. Dintr-o mica negustorie - un bufet in centrul Capitalei, acesta a reusit sa intemeieze doua case si sa asigure un trai decent familiei sale. "Tata a fost un mic comerciant. Avea o bodega pe strada Orlando nr. 1, o straduta dintre Calea Victoriei si Bulevardul Ana Ipatescu. Era un spatiu foarte mic, inchiriat de tata. Era un bufet mic, unde se serveau diverse gustari - sandviciuri, o tuica, un sprit, o prajitura, lucruri de genul acesta. Ei bine, aceasta mica afacere i-a permis lui tata sa-si intretina familia, formata din cinci persoane - tata si mama, care era casnica, doi copii si bunica. Apoi, i-a permis sa cumpere doua case, nu vile, dar nici cutii de chibrituri cum au facut comunstii apartamentele de la bloc", spune doamna Ana Datcu.
George Vraca, client la bufetul lui Iarca
Prima casa a fostului negustor Iarca este situata pe str. Putul lui Craciun, la nr. 11, Sector 1, confiscata de comunisti fara nici un titlu. Imobilul initial, locuinta familiala, a fost complet distrus de doua bombe explozive cazute chiar pe cladire, in timpul bombardamentului din 2 iulie 1944. Imobilul existent acum si revendicat de urmasii lui Constantin Iarca a fost reconstruit in vara lui 1945. Ramasi fara locuinta in urma bombardamentului si pentru ca era nevoie de timp s-o reconstruiasca, negustorul Iarca a fost nevoit, pentru a-si adaposti familia, sa cumpere un alt imobil situat pe strada Virgil Plesoianu nr. 110, Sector 1. "Tata era un om foarte muncitor, foarte activ, si avea si oarecare pricepere, sa zic asa. Nu vindea la sticla, ci la pahar. Clientii erau dintre cei care se plimbau pe Calea Victoriei, faceau parte din protipendada. Intrau si daca aveau chef luau un sifon, un sirop, o tuica, un pahar de vin. Si langa ele aveau si sandiviciuri sau diverse gustari. Mi-amintesc de faptul ca printre clienti se numarau foarte multi artisti, cum era marele actor George Vraca, care avea casa in apropiere", isi aminteste fiica negustorului Iarca.
Din negustor, sofer
"Eu eram mica, dar am suficiente amintiri frumoase din acea vreme. In ciuda faptului ca erau vremuri de razboi, sa stiti ca se traia mult mai bine decat acum sau decat pe vremea lui Ceausescu. Oamenii erau mult mai senini, mai degajati, viata era mult mai asezata si daca voiai sa traiesti mai bine trebuia doar sa muncesti. Sa stiti ca pe vremea aceea doar cine nu dorea sa munceasca o ducea mai rau. Tata, fiind cel mai mic copil dintre cei patru ai bunicii mele vaduve de razboi, nu a mai putut fi tinut la scoli, astfel ca a fost dat ca ucenic la un carciumar din Bucuresti. Asa a ajuns tata negustor si mic carciumar, pentru ca pe vremea aceea era o meserie, cu tainele ei, care trebuiau invatate si respectate, daca doreai sa te ridici. Principiile si valorile erau clare, oamenii se respectau unii pe altii, indiferent de stratul social din care faceau parte. Dupa ce au venit comunistii la putere, bufetul tatei a fost inchis, iar el a trebuit sa se recalifice, asa ca a ajuns sofer la fosta IRTA, pe un camion care cara diverse marfuri. Viata noastra nu a mai fost la fel, evident, chiar daca tata muncea foarte mult. Noi, copiii, nu am avut acces usor la facultati. De altfel, doar fratele meu a reusit sa faca facultatea de instalatii pentru constructii, la seral. Eu nu am putut sa mai urmez decat o scoala postliceala, de designer in industria textila. Tata s-a prapadit in 1986, fiind nascut in 1911. Singurul "beneficiu" de care am avut parte de la comunisti a fost ca i-au lasat sa mai stea in casa, pe parintii nostri, in calitate de chiriasi, pana la moartea lor", mai spune Ana Datcu.
Astazi, ambele imobile, luate fara nici un titlu de catre comunisti, au ramas in continuare in patrimoniul hotesc al statului. "Casele exista, nu sunt grevate de nimic, nu sunt alte probleme, astfel ca situatia noastra este foarte simplu de rezolvat. Nu este cazul sa primim actiuni la Fondul Proprietatea sau alte hartii lipsite de valoare", sustine fiica negustorului Iarca. (Marian GHITEANU)
Contactati-ne la redactie!
Cititorii pot contribui direct la restituirea adevarului istoric
Persoanele care cunosc astfel de cazuri, fie ca sunt personale, fie ale rudelor sau apropiatilor lor, sunt invitate sa ne contacteze la redactie, la Departamentul "Eveni-ment - Investigatii", la adresa: Bucuresti, str. Ion Campineanu nr. 4, parter, sector 1, la e-mail: investigatii@ziua.ro, sau la numerele de telefon: 021/315.91.11, 021/310.31.70, interioare: 133, 134, 177 sau 178.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Sursa: retail.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în săptămâna 22-28 aprilie
Sursa: garbo.ro
-
Cum faci un pitch pentru orice afacere? Detalii la Factory Bootcamp - 17-18 mai
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă istorică pentru titlurile de stat Fidelis: ce dobânzi vor primi românii
Sursa: wall-street.ro
-
Unde își vor petrece fetițele Alinei Sorescu sărbătorile Pascale? Decizia...
Sursa: kudika.ro