Oile negre ale Magistraturii au defilat la CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a luat ieri in discutie o serie de cazuri disciplinare solutionate de Inspectia Judiciara sau aflate in curs de solutionare. Cel mai surprinzator caz aflat ieri pe ordinea de zi a fost cel al vestitei judecatoare Iosefina Parvu, de la Sectia a II-a a Tribunalului Bucuresti, impotriva careia s-au inceput cercetarile disciplinare, deoarece aceasta este responsabila de punerea in libertate a unui arestat pentru omor deosebit de grav. Constantin Carmelus, membru al unei grupari criminale a fost pus recent in libertate pe motiv ca judecatoarea Iosefina Parvu "a uitat" sa-i prelungeasca mandatul de arestare preventiva. Fapta judecatoarei Parvu, intentionata sau comisa din prostie, a condus la constatarea incetarii de drept a masurii arestarii fata de recidivistul Carmelus (care tocmai isi ispasise o pedeapsa de opt ani de inchisoare pentru o alta fapta cu violenta deosebit de grava), dar si fata de alti doi complici ai acestuia, arestati in acelasi dosar (Petre Vasile si Viorel Niculina, de asemenea recidivisti). Verificarile prealabile in acest caz au retinut ca judecatoarea Iosefina Parvu a acordat in cauza lui Carmelus doua termene de judecata, la 17 ianuarie si la 14 februarie a.c. dupa care a omis sa puna in discutie si sa se pronunte asupra starii de arest a celor trei inculpati. Pentru un judecator cu vechimea lui Parvu acest lucru este nepermis.
De altfel, Parvu a mai fost implicata in mari scandaluri cu eliberari de arestati, pentru care a si fost sanctionata disciplinar in 1999. Este vorba de cazul vestitului Riza Stefan, arestat pentru o evaziune fiscala de opt milioane de dolari, pus in libertate de Iosefina Parvu intr-o maniera care l-a determinat pe fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, sa ceara alungarea ei din Magistratura. Pentru a-l elibera pe Riza, Parvu a venit la tribunal, desi era oficial in concediu (avea si biletele cumparate pentru Grecia) a facut un schimb cu o colega, care chipurile, s-a abtinut, si, fara sa-si anunte seful de instanta a intrat intr-un singur dosar din respectiva sedinta si l-a pus in libertate pe Riza. Deloc intamplator, Parvu fusese colega de serviciu cu arestatul Riza la ICE Navlomar. Cand a fost cercetata in legatura cu aceasta eliberare, judecatoarea a pretins ca i s-a parut cunoscuta fata inculpatului, dar nu a realizat cine era.
O alta cauza luata ieri in discutie de CSM a fost cererea de aparare a reputatiei profesionale a procurorului Ion Diaconescu, de la Parchetul Tribunalului Gorj, despre care presa a aratat ca a fabricat rechizitoriul in celebrul caz al gorjeanului Marcel Tundrea, care a stat 12 ani in puscarie pentru un omor pe care nu l-a comis. In fapt, nu exista nici o proba la momentul actual ca Tundrea sa fie acuzat, motiv pentru care acesta a fost achitat in cadrul procesului de reviziuire atat de Tribunalul Brasov, cat si de Curtea de Apel Brasov. Cu toate acestea, la 3 aprilie 2006, Inalta Curte de Casatie si Justitiei a casat cele doua hotarari si a trimis cauza la rejudecare, salvandu-i astfel, deocamdata, de oprobriul public, pe magistratii care au concurat la producerea acestei cutremuratoare inscenari judiciare.
Cazul Tundrea nu este singurul pentru care procurorul Diaconescu a fost incondeiat de presa. Alt omor instrumentat de acesta, s-a soldat in final cu achitarea definitiva a lui Ion Madalin Tomulescu, care in urma rechizitoriului fabricat de procurorul Diaconescu a stat arestat doi ani si jumatate nevinovat. De asemenea, impotriva lui Diaconescu s-au depus din 2005 numeroase plangeri penale de catre victime ale acestuia, unele din plangeri fiind solutionate prin neinceperea urmaririi penale, altele ajungand pe rolul instantelor. Cu toate acestea, inspectorul Marin Lita a propus ieri CSM sa se amane discutarea cererii de aparare a reputatiei lui Diaconescu - pana la solutionarea definitiva a cazului Tundrea si a altuia in care se judeca la instanta o plangere penala contra acestui procuror - fara sa ia in calcul cazul Tomulescu, unde s-a stabilit definitiv ca omul a stat doi ani si jumatate dupa gratii, nevinovat, din cauza procurorului Diaconescu, fapta pentru care acesta nu mai poate pretinde sa-i fie aparata reputatia de magistrat. Nu este insa pentru prima data cand Inspectia CSM se face ca lucreaza pe principiul "corb la corb nu-si scoate ochii". Grav e ca CSM si-a insusit nota de inspectie, asfel incat cererea s-a amanat.
Comisia de disciplina pentru judecatori a CSM a declansat si actiunea disciplinara contra judecatoarei Veronica Dobozi, de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru amenintarea cu moartea a colegei sale Clara Elena Ciapa, de la Curtea de Apel Brasov - caz relatat pe larg de ZIUA in urma cu doua luni sub titlul "Judecatoarea lesbiana". Amintim ca la inceputul acestui an, Dobozi si Ciapa s-au despartit dupa ce au fost colege la Tribunalul Targu Mures, dupa ce fiecare a promovat, una la Bucuresti, alta la Brasov. Dobozi a facut insa o fixatie pentru colega Ciapa, ajungand sa o ameninte cu moartea prin intermediul unor scrisori si telefoane anonime. Inspectorii CSM au stabilit ca Dobozi i-a trimis lui Ciapa mesaje de amenintare cu urmatorul continut, care au ingrozit-o pe aceasta: "Nenorocito, ai grija ce solutii dai sau vei muri", "Javra, mi-ai luat casa. Stiu ca ti-ai luat locuinta in Brasov. Nu vei scapa de razbunarea mea nicaieri", "Cum vrei sa te aranjez? Cu cutitul sau cu toporul?", "O sa te violez, apoi de sugrum si ce mai ramane din tine le trimit pachet la ai tai. Odihneste-te in pace", "Nenorocito, te omor joi", "Mai verifica ce face maica-ta". Audiata de procurori in dosarul penal in care e cercetata pentru amenintare, Dobozi a recunoscut savarsirea faptelor, dar a sustinut ca totul a fost "o farsa". Veronica Dobozi risca sa fie exclusa din Magistratura pentru atitudini nedemne de un magistrat. Tot ieri, CSM a respins si cererea de aparare a reputatiei formulata de judecatoarea Ciapa, care s-a declarat lezata de cele aparute in ziare vizavi de patania cu colega Dobozi. Respingerea cererii a fost motivata de faptul ca CSM se poate pronunta doar pe aspecte ce tin de profesie, nu si pe cele care vizeaza viata particulara si intima a magistratilor.

---

Despre autor: