Condamnarea la doi ani de inchisoare, cu suspendare, a capitanului (r) SRI, Constantin Bucur, pentru demascarea actelor de politie politica comise de SRI sub directoratului lui Virgil Magureanu, risca sa atraga o noua sanctiune Romaniei.
Capita
Condamnarea la doi ani de inchisoare, cu suspendare, a capitanului (r) SRI, Constantin Bucur, pentru demascarea actelor de politie politica comise de SRI sub directoratului lui Virgil Magureanu, risca sa atraga o noua sanctiune Romaniei.
Capitanul (r) SRI, Constantin Bucur, cel care a demascat in mai 1996 actele de politie politica efectuate de SRI, sub conducerea fostului director Virgil Magureanu, este foarte aproape de ziua in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg va solutiona plangerea sa contra Statului Roman. In iunie 2002, Bucur i-a imputernicit pe avocatii Monica Macovei (actual ministru al Justitiei, pe atunci presedinte al APADOR-CH) si Dan Mihai, sa-i sustina plangerea formulata contra Romaniei, pentru condamnarea sa la doi ani de inchisoare, cu suspendare, pentru vina de a fi "cules si transmis informatii cu caracter secret" catre opinia publica. Informatii care au demascat in 1996 ascultari ilegale de telefoane ale unor ziaristi, politicieni si alte personalitati publice. Procesul de la Strasbourg urmeaza sa fie judecat in curand cu posibile consecinte nefaste asupra imaginii Romaniei.
Sesizarea Comisiei parlamentare
In luna martie 1996, Constantin Bucur, ofiter activ in cadrul sectorului de supraveghere-inregistrare al Unitatii Militare de Transmisiuni 05026 din cadrul Serviciului Roman de Informatii, a sesizat un membru al comisiei parlamentare de control asupra SRI, mai precis pe deputatul Toader Constantinescu, asupra faptului ca in unitatea sa erau ascultati fara mandat o serie de politicieni si ziaristi ale caror activitati nu intrau sub nici o forma sub incidenta legii privind siguranta nationala. Deputatul i-a cerut probe in sensul celor sesizate, respectiv cateva casete cu inregistrarile in cauza, motiv pentru care capitanul Bucur a scos 10 astfel de casete din unitate si le-a predat parlamentarului. Inregistrarile au fost date publicitatii intr-o conferinta de presa care s-a desfasurat la sediul PRM la 13 mai 1996. S-a scos la iveala faptul ca persoanele ascultate erau o serie de politicieni, militari si ziaristi, printre care Nicolae Dide, Dan Voiculescu, Corneliu Vadim Tudor, gen. (r) Dumitru Cristea, Mircea Toma, Sorin Rosca Stanescu, Tana Ardeleanu, Doina Cornea, Simina Mezincescu etc. Dezvaluirile facute de Bucur i-au atras acestuia destituirea din SRI si emiterea unui rechizitoriu pe numele sau, in care era acuzat de culegere de informatii cu caracter secret si divulgarea informatiilor in afara cadrului legal, precum si furt (referitor la casetele audio date parlamentarului. Pentru a intari acuzatia de furt, procurorii militari i-au pus lui Bucur in carca mai multe casete audio gasite la el acasa cu ocazia perchezitiei efectuate, casete date la casat si pe care ofiterul, ca atatea alte cadre SRI isi inregistrau muzica). Acuzatiile contra lui Bucur s-au bazat exclusiv pe rapoartele oferite de SRI, care a pretins ca interceptarile s-au facut cu mandat emis de procuror, fara sa explice vreodata cum intrau personalitatile in cauza sub incidenta legii sigurantei nationale.
O executie sumara
Ofiterul a fost trimis in judecata, iar la 20 octombrie 1998, prin sentinta nr. 177 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti a fost condamnat la doi ani de inchisoare de catre colonelul magistrat Anghel Nicolae si capitanul magistrat Florian Surghie. Judecatorii au motivat sumar sentinta, calificand drept infractiune fapta de a informa un deputat membru al comisiei de control asupra SRI. Tot infractiune la legea sigurantei nationale nr. 51/1991 a fost considerata si "divulgarea in afara cadrului legal de date si informatii privind viata particulara, onoarea sau reputatia unor persoane" cu referire la cele 10 casete date publicitatii de catre deputat, la conferinta de presa la care a participat si ofiterul. Numai ca, in realitate, nici unul dintre ziaristii si politicienii care au aparut in inregistrarile date publicitatii nu s-au constituit parti vatamate in cauza, si nu s-au declarat vreodata lezati de gestul ofiterului, ci dimpotriva, au condamnat public ascultarea telefoanelor lor de catre SRI, ba chiar au cerut protectie interna si internationala pentru Bucur. Cat despre condamnarea pentru furt, aceasta apare ridicola in conditiile in care casetele au fost predate unui parlamentar abilitat sa supravegheze SRI, tocmai ca o proba a politiei politice din serviciu. Practic, sentinta de condamnare nu a fost altceva decat o reeditare a rechizitoriului, intreg procesul mergand snur de la un cap la altul fara nici o modificare de situatie fata de cele retinute de procuror. Apelul declarat de Bucur a fost respins de magistratii militari Bogdan Savin Graur si Eduard Poppa, prin decizia nr. 54 din 14 iunie 1999 a Curtii Militare de Apel. Recursul care a urmat a fost respins prin decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 2377 din 13 mai 2002 (judecatori Silvia Caramihai, Marioara Prodan si Mihai Ciubotaru).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.