Cat despre Alianta DA, avand aproape 50% in sondaje si, practic, nici un contracandidat real pe scena politica, a pune problema scindarii inseamna sa-ti cauti de lucru atunci cand n-ai. Personal, nu cred ca aceasta amenintare este reala, dar ea plute
Cat despre Alianta DA, avand aproape 50% in sondaje si, practic, nici un contracandidat real pe scena politica, a pune problema scindarii inseamna sa-ti cauti de lucru atunci cand n-ai. Personal, nu cred ca aceasta amenintare este reala, dar ea pluteste pe cerul patriei si, ca orice ivire de acest fel, are admiratorii sai. Care admiratori sunt vioi si galagiosi, stimulati si de faptul ca spre deosebire de afirmatiile conciliante, cele belicoase tin capul de afis al presei. A critica partenerul de coalitie este o reteta sigura a succesului de presa ca sa nu mai vorbim de acuzele la adresa presedintelui si a premierului care asigura catilinarului declarant poza si titluri de o schioapa.
Nu doresc sa duc mai departe acum aceasta analiza. Tema scindarii va fi atenuata sau acutizata in functie de continutul raportului de tara de saptamana viitoare. Cu alte cuvinte, cu cat raportul va fi mai favorabil, cu atat tonul contestatarilor va fi mai putin sever.
Partea proasta este insa ca, indiferent cat de viabila este alianta si, impreuna cu ea, coalitia de guvernare, efectele acestei ambiguitati se observa in imaginea actului de guvernare. Lipsa unui mesaj unitar in ce priveste actiunea politica da sentimentul unei lipse de vointa politica sau de coerenta strategica la nivelul guvernarii.
S-a discutat despre exemplul cotei unice. Raportul Societatii Academice Romane spune, pe buna dreptate, ca este de neinteles faptul ca Guvernul nu explica mai limpede efectele benefice ale introducerii cotei unice. Premierul raspunde mai ales la teme politice si se straduieste sa ignore imboldurile presei sau ale unor colegi de partid de a da mesaje care sa-l contrarieze pe presedintele tarii. La nivelul celor doi vice-prim-ministri care coordoneaza ministerele economice, nu exista o strategie de dublare a primului ministru pe tematica economica ori de promovare a actiunii guvernamentale. Fiecare ministru se cazneste, dupa propriile puteri si adesea neajutat de colegii de partid, sa explice propria reforma, asa cum se intampla in cazul reformei in domeniul sanatatii sau al programului agricol "Fermierul".
Zilele acestea au fost date publicitatii datele privind colectarea veniturilor bugetare pe primele patru luni ale anului si evaluarea comparativa pentru aprilie 2006 fata de aprilie 2005. Rezultatele sunt remarcabile si dovedesc odata in plus ca solutia relaxarii fiscale a fost corecta. Veniturile bugetare cresc in aprilie 2006 fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 27% in termeni nominali, adica peste 18% in termeni reali. Cresterile de venituri din impozitul pe venit si din impozitul pe profit sunt foarte mari (peste 40%). In acelasi timp, potrivit prognozelor, desi fata de 2004 impozitele au avut o tendinta generala de scadere (de pilda, la impozitul pe venit de la o cota medie de 24,9% la o cota unica de 16% si la impozitul pe profit de la 25% la 16%), totusi veniturile ca pondere in produsul intern brut vor creste de la 31,3% in 2004 la 31,6% (estimare) in 2006. In mod normal reprezentantii guvernamentali ar fi trebuit sa faca mult caz de aceste date care le pot da argumente pentru ameliorarea dezbaterii politice si a imaginii publice. Cu toate acestea Guvernul tace malc.
Tot zilele acestea s-au acordat primele 100 de milioane de euro pentru finantarea Programului de modernizare a invatamantului romanesc. Cateva zeci de universitati si peste o mie de scoli vor primi finantari pentru obiective noi si actiuni de consolidare si reabilitare. Cu siguranta ca n-ati aflat nimic de toate astea. Ati aflat, insa, ca presedintele si premierul au avut o intalnire imbufnata si prematur intrerupta intr-o rezerva de spital ori ca, desi el n-a spus chiar asa, unul dintre consilierii presedintelui vrea sa fie prim-ministru in locul presedintelui PNL.
As putea sa continui cu programele la care au demarat finantari. Cele privind cultura, de la consolidarea cladirilor de patrimoniu si pana la asezamintele culturale din mediul rural. Cele privind infrastructura unde programele de construire de noi drumuri si de reabilitare a celor existente va atinge, in urmatorii sase ani, aproape 20 de miliarde de euro. In jurul lor se pastreaza o discretie inexplicabila.
Salariul mediu net, in echivalent euro, a crescut in ultimii doi ani (2004 - estimari 2006) cu 30%, ajungand la 210 euro si, probabil in perspectiva momentului introducerii monedei europene (2013-2014) vom ajunge la un salariu mediu net de circa 500 euro. Aceste lucruri nu sunt, insa, aduse la cunostinta opiniei publice, ci mai degraba replicile imbufnate ale unor participanti la sedintele aliantei.
Ideea ca unul din partidele aflate la guvernare ar putea castiga in dauna celuilalt este desarta. O guvernare buna foloseste tuturor, o guvernare insuficient sprijinita si explicata, devine impovaratoare pentru oricare partid al coalitiei. Iar posibilitatea unei colaborari compensatorii cu PSD sau ruperea unora pentru intarirea altora sunt numai bune pentru a infierbanta pe tablagiii din Cismigiu. Tot mai mult, si odata cu integrarea europeana, politica va insemna nu doar politichie ci, mai ales, politici.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.